1 00:00:07,040 --> 00:00:10,023 Unul dintre cele mai remarcabile aspecte ale minţii umane 2 00:00:10,023 --> 00:00:13,675 e abilitatea de a recunoaşte şi descrie tipare. 3 00:00:13,675 --> 00:00:16,775 Printre cele mai grele tipare pe care am încercat să le înţelegem 4 00:00:16,775 --> 00:00:20,789 e conceptul de curgere turbulentă din dinamica fluidelor. 5 00:00:20,789 --> 00:00:23,296 Fizicianul german Werner Heisenberg a spus: 6 00:00:23,296 --> 00:00:27,381 „Când îl voi întâlni pe D-zeu Îl voi întreba două lucruri: 7 00:00:27,381 --> 00:00:30,842 de ce relativitatea și de ce turbulența? 8 00:00:30,842 --> 00:00:34,932 Cred că va putea răspunde la prima întrebare." 9 00:00:34,932 --> 00:00:38,304 Deși e dificil de înțeles matematic conceptul de turbulență, 10 00:00:38,304 --> 00:00:42,194 putem folosi arta pentru a o descrie. 11 00:00:42,194 --> 00:00:47,308 În iunie 1889, Vincent van Gogh a pictat o privelişte chiar înainte de răsărit 12 00:00:47,308 --> 00:00:51,659 de la fereastra camerei sale din azilul Saint-Paul-de Mausole, 13 00:00:51,659 --> 00:00:53,588 în Saint-Rémy-de-Provence, 14 00:00:53,588 --> 00:00:56,840 unde se internase după ce îşi mutilase propria ureche 15 00:00:56,840 --> 00:00:59,312 într-un episod psihotic. 16 00:00:59,312 --> 00:01:02,056 În „Noaptea înstelată" tușele circulare ale pensulei sale 17 00:01:02,056 --> 00:01:07,827 au creat un cer plin cu nori sfredelitori și stele turbionare. 18 00:01:07,827 --> 00:01:11,748 Van Gogh şi alţi impresionişti prezentau lumina în moduri diferite 19 00:01:11,748 --> 00:01:14,872 faţă de precedesorii lor, părând să-i capteze mişcarea, 20 00:01:14,872 --> 00:01:17,860 de exemplu, peste apele pătate de soare, 21 00:01:17,860 --> 00:01:21,530 sau aici, în lumina stelelor ce sclipesc și se topesc 22 00:01:21,530 --> 00:01:24,351 printre valurile lăptoase ale cerului nopţii albastre. 23 00:01:24,602 --> 00:01:27,415 Efectul e cauzat de luminozitate, 24 00:01:27,415 --> 00:01:31,104 de intensitatea luminii în culorile pânzei. 25 00:01:31,104 --> 00:01:33,852 Cu cât e mai primitivă partea cortexului nostru vizual, 26 00:01:33,852 --> 00:01:37,578 ce vede contrastul luminii şi al mişcării, dar nu şi culoarea, 27 00:01:37,578 --> 00:01:40,627 va amesteca împreună două arii colorate diferit 28 00:01:40,627 --> 00:01:42,973 dacă au aceeaşi luminozitate. 29 00:01:42,973 --> 00:01:45,352 Dar subdiviziunea primară a creierului nostru 30 00:01:45,352 --> 00:01:48,506 va vedea culorile contrastante fără să le amestece. 31 00:01:48,506 --> 00:01:51,457 Cu aceste două interpretări petrecându-se simultan, 32 00:01:51,457 --> 00:01:57,898 lumina în multe lucrări impresioniste pare că pulsează, sclipeşte şi radiază ciudat. 33 00:01:57,898 --> 00:02:02,379 În acest mod această lucrare şi altele impresioniste foloseau tuşe rapide 34 00:02:02,379 --> 00:02:05,163 pentru a capta ceva izbitor de real 35 00:02:05,163 --> 00:02:07,533 precum oscilațiile luminii. 36 00:02:07,533 --> 00:02:11,206 60 de ani mai târziu, matematicianul rus Andrey Kolmogorov 37 00:02:11,206 --> 00:02:14,007 a dus mai departe înţelegerea matematică despre turbulenţă 38 00:02:14,007 --> 00:02:18,157 când a afirmat că energia dintr-un fluid turbulent de lungime R 39 00:02:18,157 --> 00:02:22,491 variază în proporţie de 5/3 din puterea lui R. 40 00:02:22,491 --> 00:02:25,134 Măsurători experimentale au arătat că Andrey Kolmogorov 41 00:02:25,134 --> 00:02:28,324 era foarte aproape de modul de funcționare al curgerilor turbulente. 42 00:02:28,324 --> 00:02:30,501 cu toate că o descriere completă a turbulenţei 43 00:02:30,501 --> 00:02:33,304 rămâne una dintre probleme nerezolvate ale fizicii. 44 00:02:33,304 --> 00:02:37,515 O curgere turbulentă e auto-similară dacă există o energie cascadă. 45 00:02:37,515 --> 00:02:41,373 Cu alte cuvinte, marile turbionări îşi transferă energia în micile turbionări 46 00:02:41,373 --> 00:02:43,941 care fac la fel, la o altă scară. 47 00:02:43,941 --> 00:02:47,504 Exemple asemănătoare includ marea pată roşie a lui Jupiter, 48 00:02:47,504 --> 00:02:51,408 formaţiunile noroase şi particulele de praf interstelar. 49 00:02:51,408 --> 00:02:55,839 În 2004, cu ajutorul telescopului Hubble, cercetătorii au văzut 50 00:02:55,839 --> 00:03:00,171 turbulenţele unui nor îndepărtat de praf şi gazul din jurul unei stele 51 00:03:00,171 --> 00:03:03,842 şi le-a amintit de „Noaptea înstelată" a lui Van Gogh. 52 00:03:03,842 --> 00:03:07,193 Asta a motivat oameni de știință din Mexic, Spania și Anglia 53 00:03:07,193 --> 00:03:11,387 să studieze în detaliu luminozitatea din tablourile lui Van Gogh. 54 00:03:11,387 --> 00:03:15,700 Au descoperit că există un tipar distinct în structura fluidelor turbulente 55 00:03:15,700 --> 00:03:20,801 similare ecuaţiei lui Kolmogorov, ascunse în tablourile lui Van Gogh. 56 00:03:20,801 --> 00:03:23,224 Cercetătorii au digitizat tablourile, 57 00:03:23,224 --> 00:03:26,970 şi au măsurat variaţia luminozităţii între oricare doi pixeli. 58 00:03:26,970 --> 00:03:29,689 De la curbele măsurate pentru separarea pixelilor, 59 00:03:29,689 --> 00:03:34,455 au concluzionat că tablourile lui Van Gogh din perioada psihotică 60 00:03:34,455 --> 00:03:37,945 s-au comportat similar turbulențelor fluidelor. 61 00:03:37,945 --> 00:03:41,998 Autoportretul cu pipă dintr-o perioadă mai calmă a vieţii lui Van Gogh, 62 00:03:41,998 --> 00:03:44,488 nu a indicat nicio corespondenţă de acest fel. 63 00:03:44,488 --> 00:03:49,595 Şi nici alte lucrări ale altor artişti ce păreau turbulente la prima vedere 64 00:03:49,595 --> 00:03:51,648 precum „Ţipătul" lui Munch. 65 00:03:51,648 --> 00:03:54,696 Ar fi prea simplu să spunem că geniul turbulent al lui Van Gogh 66 00:03:54,696 --> 00:03:57,252 l-a determinat să descrie turbulenţe, 67 00:03:57,252 --> 00:04:01,606 şi e de asemenea prea dificil să exprimăm cu acurateţe frumuseţea vibrantă 68 00:04:01,606 --> 00:04:04,477 a faptului că într-o perioadă de intensă suferinţă, 69 00:04:04,477 --> 00:04:07,931 Van Gogh a fost capabil să perceapă şi să reprezinte 70 00:04:07,931 --> 00:04:10,360 unul dintre cele mai dificile concepte 71 00:04:10,360 --> 00:04:13,621 pe care natura le-a dat omenirii, 72 00:04:13,621 --> 00:04:16,125 şi a unit ochiul minţii sale unice 73 00:04:16,125 --> 00:04:20,045 cu misterele cele mai profunde ale mişcării fluidelor şi luminii.