Dacă priveşti cu atenţie cerul nopţii vezi stele, dacă te uiţi mai atent, vezi şi mai multe stele mai departe sunt galaxiile, iar mai departe sunt şi mai multe galaxii. dacă te uiţi mai departe şi tot mai departe, după o vreme nu mai vezi nimic, până când, în cele din urmă, vezi o sclipire slabă, iar această sclipire e urma Big Bang-ului. Big Bangul a fost o perioadă de la începutul universului când tot ceea ce vedem pe cerul nopţii era condensat în ceva incredibil de mic, incredibil de fierbite, o masă în rotaţie, din care au răsărit toate celelalte. Am pus pe hartă sclipirea asta cu mare precizie. Când spun "noi" mă refer la oameni printre care nu sunt şi eu. Am pus de hartă sclipirea cu o precizie extraordinară. iar unul dintre şocurile legate de asta este că-i aproape în întregime uniformă. La 14 bilioane de ani lumină în direcţia aceea, şi la 14 bilioane de ani lumină în partea aceea, este aceeaşi temperatură. Au trecut 13 bilioane de ani de la Big Bang, de aceea s-a răcit şi s-a estompat. Acum are 2,7 grade. Dar nu chiar 2,7 grade fix. Are doar 2,7 grade în a 10 parte dintr-un milion. Aici este un pic mai fierbinte, iar aici e un pic mai rece. Asta e important pentru toţi din această sală, pentru că unde era un pic mai fierbinte, existau condensări, şi unde era puțin mai mult decât în alte părți, s-au format galaxii, roiuri de galaxii şi super-roiuri şi toate celelalte structuri pe care le vedeţi în cosmos. toate aceste mici, mărunte neomogenităţi 20 de părţi într-un milion au fost formate prin oscilaţii ale mecanicii cuantice, în perioada de început a universului care s-a întins de-a lungul întregului cosmos. Acest lucru este spectaculos, dar nu este ceea ce au descoperit lunea trecută; ce au descoperit luni este mai grozav. Iată ce au descoperit luni: Imaginaţi-vă că luaţi un clopoţel pe care îl loviţi cu un ciocan. Ce se întâmplă? Sună. Dacă aşteptaţi, zgomotul se stinge şi se stinge şi se stinge până când nu îl mai auziţi. Universul primar era incredibil de dens, ca un metal, mult mai dens, şi dacă l-am fi lovit ar fi sunat, dar sunetul ar fi fost însăşi structura spaţiului, iar ciocanul ar fi fost mecanica cuantică. Luni au descoperit o dovadă a vibrației lăsată de spaţiu-timp de la începutul universului, ceea ce numim unde gravitaţionale, din timpurile primordiale, şi iată cum au descoperit asta. Acele unde s-au stins de multă vreme Dacă mergi la o plimbare, nu te clatini. Aceste unde gravitaţionale din structura spaţiului sunt total invizibile pentru toate scopurile practice. Dar la începuturi, când universul lansa ultima sclipire, undele gravitaţionale au impregnat mici diferențe în structura luminii pe care o vedem. Prin urmare când ne uităm t ot mai adânc la cerul nopţii, cercetătorii şi-au petrecut 3 ani la Polul Sud uitându-se sus prin cel mai rece, cel mai clar, cel mai curat aer pe care l-au putut găsi uitându-se adânc spre cerul nopţii şi studiind radiația asta şi diferențele slabe care sunt simbolul, semnalul, undelor gravitaţionale, vibrația universului primordial. Luni au anunţat că l-au găsit. Pentru mine este spectaculos nu doar vibrația, deşi este şi asta grozavă. Lucrul cu adevărat uimitor şi motivul pentru care sunt pe scenă este că ne spune ceva profund despre universul primordial. Ne spune că noi şi tot ce vedem în jurul nostru suntem de fapt un balon mare-- şi asta este ideea inflației -- un balon mare înconjurat de altceva. Dar nu este concludent pentru inflație, dar ceva care nu este inflație şi explică asta ar arăta fix la fel. Este o teorie, o idee, care circulă de ceva vreme, dar nu credeam să o vedem cu adevărat. Credeam că n-o vom vedea niciodată, din motive temeinice dovada de netăgăduit, iar asta e acea dovadă. Însă ideea cu adevărat nebunească este că balonul nostru e doar o bulă într-un ocean mult mai mare de bule în univers. Nu vom vedea niciodată lucrurile din afară, dar mergând la Polul Sud, petrecând 3 ani acolo, uitându-ne la structura detaliată a cerului nopţii, ne putem da seama, că suntem într-un univers care arată probabil aşa. Iar acest lucru mă uimeşte. Mulţumesc mult. (Aplauze)