0:00:06.681,0:00:08.873
Să spunem că participi[br]la un joc televizat.

0:00:08.873,0:00:12.375
Ai câștigat deja $1.000[br]în prima rundă

0:00:12.375,0:00:14.851
și ajungi pe spațiul bonus.

0:00:14.851,0:00:16.657
Acum ai o alegere.

0:00:16.657,0:00:20.131
Poți alege[br]să iei bonusul garantat de $500

0:00:20.131,0:00:22.537
sau să dai cu banul.

0:00:22.537,0:00:25.857
Dacă este cap, câștigi un bonus de $1.000.

0:00:25.857,0:00:29.246
Dacă este pajură, [br]nu primești niciun bonus.

0:00:29.246,0:00:34.269
În cea de-a doua rundă, ai câștigat $2.000[br]când ai aterizat pe spațiul de penalizare.

0:00:34.269,0:00:36.384
Acum ai altă opțiune.

0:00:36.384,0:00:39.220
Poți alege să pierzi $500

0:00:39.220,0:00:42.171
sau să-ți încerci norocul la dat cu banul.

0:00:42.171,0:00:44.372
Dacă este cap, nu pierzi nimic,

0:00:44.372,0:00:48.859
dar dacă este pajură, pierzi $1.000.

0:00:48.859,0:00:50.573
Dacă ești ca majoritatea oamenilor,

0:00:50.573,0:00:54.284
probabil alegi să iei[br]bonusul garantat în prima rundă

0:00:54.284,0:00:57.254
și să dai cu banul în a doua rundă.

0:00:57.254,0:01:00.113
Dar dacă te gândești bine,[br]nu are sens.

0:01:00.113,0:01:04.205
Șansele și rezultatele în ambele runde[br]sunt exact aceleași.

0:01:04.205,0:01:08.704
Atunci de ce a doua rundă[br]pare mai de temut?

0:01:08.704,0:01:13.214
Răspunsul se află într-un fenomen[br]numit aversiune față de pierdere.

0:01:13.214,0:01:15.106
După teoria economică rațională,

0:01:15.106,0:01:18.846
deciziile noastre ar trebui[br]să urmărească o simplă ecuație matematică,

0:01:18.846,0:01:23.055
care compară nivelul de risc[br]cu valoarea mizei.

0:01:23.055,0:01:25.317
Dar studiile au arătat [br]că pentru multe persoane

0:01:25.317,0:01:29.120
impactul psihologic negativ[br]resimțit în urma unei pierderi

0:01:29.120,0:01:34.972
e de două ori mai puternic decât impactul [br]pozitiv de câștig al aceluiași lucru.

0:01:34.972,0:01:39.715
Aversiunea la pierdere este o prejudecată[br]cognitivă ce reiese din euristică,

0:01:39.715,0:01:43.364
abordare de rezolvare a problemelor[br]bazată pe experiență anterioară

0:01:43.364,0:01:46.529
și intuiție, și nu prin analiză exactă.

0:01:46.529,0:01:49.985
Aceste scurtături mentale[br]duc la decizii iraționale,

0:01:49.985,0:01:51.509
nu ca atunci când ne îndrăgostim

0:01:51.509,0:01:53.414
sau facem bungee jumping de pe o stâncă,

0:01:53.414,0:01:57.834
ci erori logice care pot fi[br]ușor demonstrate a fi greșite.

0:01:57.834,0:02:03.591
În situațiile ce implică probabilitate,[br]euristica este o alegere greșită.

0:02:03.591,0:02:09.053
Să spunem că dai cu un zar,[br]cu patru fețe verzi și două roșii

0:02:09.053,0:02:10.736
de 20 de ori.

0:02:10.736,0:02:13.694
Poți să alegi una din următoarele serii

0:02:13.694,0:02:17.018
și dacă apare, câștigi $25.

0:02:17.018,0:02:18.909
Pe care ai alege-o?

0:02:18.909,0:02:23.838
Într-un studiu, 65% din participanți,[br]care erau toți studenți,

0:02:23.838,0:02:26.290
au ales seria B

0:02:26.290,0:02:29.885
deși A era mai scurtă[br]și inclusă în B,

0:02:29.885,0:02:31.884
cu alte cuvinte, mai probabilă.

0:02:31.884,0:02:35.132
Aceasta poartă denumirea[br]de prejudecată de conjunctură.

0:02:35.132,0:02:37.425
Aici, ne așteptăm să vedem[br]mai multe fețe verzi,

0:02:37.425,0:02:41.607
astfel creierul ne poate deruta[br]să alegem opțiunea mai puțin probabilă.

0:02:41.607,0:02:45.822
Euristica este o alegere teribilă[br]în cazul numerelor.

0:02:45.822,0:02:49.393
Într-un exemplu, studenții [br]au fost împărțiți în două grupuri.

0:02:49.393,0:02:51.892
Primul grup a fost întrebat[br]dacă Mahatma Gandhi

0:02:51.892,0:02:54.742
a murit înainte sau după vârsta de 9 ani

0:02:54.742,0:02:57.279
iar al doilea a fost întrebat dacă a murit

0:02:57.279,0:03:00.279
înainte sau după vârsta de 140 ani.

0:03:00.279,0:03:02.719
Evident că ambele numere sunt exagerate,

0:03:02.719,0:03:07.257
dar când studenții au fost puși[br]să ghicească vârsta la care a murit,

0:03:07.257,0:03:09.996
media răspunsurilor[br]primului grup a fost de 50,

0:03:09.996,0:03:13.536
iar la al doilea, de 67.

0:03:13.536,0:03:16.817
Deși informația greșită [br]din întrebarea inițială

0:03:16.817,0:03:18.848
ar fi trebuit să fie irelevantă,

0:03:18.848,0:03:21.746
a influențat totuși[br]estimările studenților.

0:03:21.746,0:03:24.615
Acesta este un exemplu[br]de efect de ancorare

0:03:24.615,0:03:27.529
și este adesea folosit[br]în marketing și în negocieri

0:03:27.529,0:03:28.819
pentru a crește prețul

0:03:28.819,0:03:31.159
pe care oamenii[br]sunt dispuși să-l plătească.

0:03:31.159,0:03:34.559
Dacă euristica duce la decizii greșite,

0:03:34.559,0:03:36.998
de ce o avem?

0:03:36.998,0:03:39.772
Uneori, euristica poate fi eficientă.

0:03:39.772,0:03:42.154
În istoria omenirii,[br]supraviețuirea a depins

0:03:42.154,0:03:45.724
de luarea rapidă a deciziilor[br]bazată pe informații limitate.

0:03:45.724,0:03:49.751
Când nu avem timp să analizăm [br]logic toate posibilitățile,

0:03:49.751,0:03:52.775
euristica ne poate salva viața.

0:03:52.775,0:03:56.605
În mediul de astăzi este[br]mult mai complex să luăm decizii,

0:03:56.605,0:04:01.180
decizii care sunt influențate [br]de factori inconștienți

0:04:01.180,0:04:03.558
care afectează totul,[br]de la sănătate și educație

0:04:03.558,0:04:06.172
până la finanțe și justiție penală.

0:04:06.172,0:04:08.482
Nu putem opri euristica creierului,

0:04:08.482,0:04:11.187
dar putem învăța[br]cum să fim conștienți de ea.

0:04:11.187,0:04:13.629
Când te afli într-o situație[br]care implică numere,

0:04:13.629,0:04:14.859
probabilitate,

0:04:14.859,0:04:16.723
sau detalii multiple,

0:04:16.723,0:04:18.040
oprește-te un moment

0:04:18.040,0:04:23.348
și gândește-te că răspunsul intuitiv[br]ar putea fi răspunsul greșit.