WEBVTT 00:00:00.000 --> 00:00:03.000 Aș vrea să verific o teorie care ne interesează pe toți: 00:00:03.000 --> 00:00:06.000 Dispariția speciilor, trebuie sa fie pentru totdeauna? NOTE Paragraph 00:00:06.000 --> 00:00:09.000 Mă concentrez pe două proiecte despre care vreau să vă vorbesc. 00:00:09.000 --> 00:00:11.000 Unul este Proiectul Thylacine. 00:00:11.000 --> 00:00:13.000 Celălalt, Proiectul Lazarus, 00:00:13.000 --> 00:00:15.000 se axează pe broasca cu incubație gastrică. 00:00:15.000 --> 00:00:17.000 Și ar fi just să întrebați 00:00:17.000 --> 00:00:20.000 de ce aceste două animale? 00:00:20.000 --> 00:00:23.000 În primul rând, fiecare 00:00:23.000 --> 00:00:25.000 reprezintă o familie unică de animale. 00:00:25.000 --> 00:00:27.000 Am pierdut o întreagă familie. 00:00:27.000 --> 00:00:29.000 E o parte mare pierdută din genomul global. 00:00:29.000 --> 00:00:31.000 Aș vrea s-o avem înapoi. 00:00:31.000 --> 00:00:35.000 Al doilea motiv este că noi am omorât animalele astea. 00:00:35.000 --> 00:00:38.000 În cazul thylacine-ului, din păcate, 00:00:38.000 --> 00:00:42.000 i-am împușcat pe toți. I-am măcelărit. 00:00:42.000 --> 00:00:44.000 În cazul broaștei cu incubație gatrică, 00:00:44.000 --> 00:00:47.000 s-ar putea s-o fi „fungicidat” până la dispariție. 00:00:47.000 --> 00:00:49.000 Există o ciupercă îngrozitoare care se plimbă 00:00:49.000 --> 00:00:51.000 prin lume, numită chytrid fungus, 00:00:51.000 --> 00:00:54.000 care ucide broaște peste tot prin lume. 00:00:54.000 --> 00:00:56.000 Credem că asta a ucis această broască. 00:00:56.000 --> 00:00:58.000 și oamenii răspândesc ciuperca. NOTE Paragraph 00:00:58.000 --> 00:01:01.000 Asta introduce o problemă etică importantă. 00:01:01.000 --> 00:01:03.000 Ați auzit asta de multe ori 00:01:03.000 --> 00:01:05.000 când se vorbește despre acest subiect. 00:01:05.000 --> 00:01:07.000 Cred că e important ca, 00:01:07.000 --> 00:01:11.000 dacă e clar că noi am determinat dispariția acestor specii, 00:01:11.000 --> 00:01:14.000 atunci nu avem doar obligația morală 00:01:14.000 --> 00:01:16.000 de a vedea ce putem face, ci cred că 00:01:16.000 --> 00:01:20.000 e imperativ să încercăm să facem ceva, dacă putem. NOTE Paragraph 00:01:20.000 --> 00:01:23.000 Bun. Să vă spun despre Proiectul Lazarus. 00:01:23.000 --> 00:01:26.000 Este o broască. Vă gândiți, o broască. 00:01:26.000 --> 00:01:29.000 Dar nu era o broască obișnuită. 00:01:29.000 --> 00:01:32.000 Spre deosebire de o broască normală care-și depune ouăle în apă, 00:01:32.000 --> 00:01:35.000 le urează sănătate și pleacă, 00:01:35.000 --> 00:01:38.000 această broască își înghițea ouăle fertilizate, 00:01:38.000 --> 00:01:42.000 le înghițea în stomac, unde ar fi trebuit să intre mâncarea, 00:01:42.000 --> 00:01:44.000 dar nu le digera, 00:01:44.000 --> 00:01:47.000 ci își transforma stomacul într-un uter. 00:01:47.000 --> 00:01:50.000 În stomac, ouăle deveneau mormoloci, 00:01:50.000 --> 00:01:54.000 tot în stomac, mormolocii deveneau broaște, 00:01:54.000 --> 00:01:57.000 și creșteau în stomac până când 00:01:57.000 --> 00:02:00.000 sărmana broască risca să explodeze. 00:02:00.000 --> 00:02:02.000 Cu o tuse și un sughiț, încep să iasă 00:02:02.000 --> 00:02:04.000 rânduri de broscuțe. NOTE Paragraph 00:02:04.000 --> 00:02:07.000 Când biologii au văzut așa ceva, au fost captivați. 00:02:07.000 --> 00:02:08.000 S-au gândit că așa ceva e incredibil. 00:02:08.000 --> 00:02:12.000 Nu se știe ca vreun animal să facă asta, mai ales vreo broască, 00:02:12.000 --> 00:02:14.000 să-și transforme un organ al corpului într-un altul. 00:02:14.000 --> 00:02:18.000 Vă puteți imagina că și lumea medicală s-a mirat. 00:02:18.000 --> 00:02:21.000 Dacă am putea afla cum reușește broasca 00:02:21.000 --> 00:02:24.000 să-și folosească stomacul, ar putea fi o informație 00:02:24.000 --> 00:02:27.000 pe care trebuie s-o înțelegem sau am putea-o folosi 00:02:27.000 --> 00:02:29.000 în sprijinul nostru? 00:02:29.000 --> 00:02:32.000 Nu sugerez că am vrea să ne creștem copiii în stomac, 00:02:32.000 --> 00:02:34.000 dar spun că e posibil să vrem 00:02:34.000 --> 00:02:36.000 să ne controlăm secrețiile gastrice. 00:02:36.000 --> 00:02:39.000 Și chiar când toată lumea începea să se agite, bang! 00:02:39.000 --> 00:02:41.000 Specia a dispărut. NOTE Paragraph 00:02:41.000 --> 00:02:44.000 L-am sunat pe prietenul meu, Prof. Mike Tyler 00:02:44.000 --> 00:02:45.000 de la Universitatea din Adelaide. 00:02:45.000 --> 00:02:48.000 El era ultima persoană care a avut broasca asta, 00:02:48.000 --> 00:02:50.000 o colonie de broaște, în laboratorul lui. NOTE Paragraph 00:02:50.000 --> 00:02:52.000 I-am spus: „Mike, e vreo șansă —” 00:02:52.000 --> 00:02:53.000 asta era acum 30 sau 40 de ani — 00:02:53.000 --> 00:02:57.000 „e vreo șansă să fi păstrat congelat ceva țesut de la broasca asta?” NOTE Paragraph 00:02:57.000 --> 00:03:00.000 Și s-a gândit, s-a dus la congelator, 00:03:00.000 --> 00:03:02.000 minus 20°C, 00:03:02.000 --> 00:03:03.000 și a verificat tot ce avea în el, 00:03:03.000 --> 00:03:05.000 iar undeva la fund era un borcan 00:03:05.000 --> 00:03:08.000 ce conținea țesuturi de la aceste broaște. 00:03:08.000 --> 00:03:11.000 Era grozav, dar nu era niciun motiv 00:03:11.000 --> 00:03:13.000 să credem că totul va reuși, 00:03:13.000 --> 00:03:17.000 fiindcă țesuturile nu fuseseră congelate cu antigel, 00:03:17.000 --> 00:03:21.000 crioprotectori, care să le protejeze pe perioada congelării. 00:03:21.000 --> 00:03:23.000 În mod normal, când apa îngheață, cum știți, se dilată. 00:03:23.000 --> 00:03:25.000 Același lucru se întâmplă într-o celulă. 00:03:25.000 --> 00:03:27.000 Criogenând țesuturile, apa se dilată, 00:03:27.000 --> 00:03:29.000 deteriorează sau rupe pereții celulari. 00:03:29.000 --> 00:03:32.000 Ei bine, am privit țesuturile la microscop. 00:03:32.000 --> 00:03:34.000 Nu arătau rău. Pereții celulari păreau intacți. 00:03:34.000 --> 00:03:36.000 Așa că am decis să facem o încercare. NOTE Paragraph 00:03:36.000 --> 00:03:38.000 Ceea ce am făcut se numește 00:03:38.000 --> 00:03:41.000 transfer nuclear de celule somatice. 00:03:41.000 --> 00:03:45.000 Am luat ouăle de la o specie înrudită, o broască existentă, 00:03:45.000 --> 00:03:48.000 și am inactivat nucleul din ou. 00:03:48.000 --> 00:03:50.000 Am folosit radiații ultraviolete pentru asta. 00:03:50.000 --> 00:03:54.000 Apoi am luat nucleul mort, din țesutul mort 00:03:54.000 --> 00:03:58.000 al broaștei dispărute și am injectat nucleele în acel ou. 00:03:58.000 --> 00:04:01.000 Seamănă cu un proiect de clonare, 00:04:01.000 --> 00:04:05.000 ca cel care a creat-o pe Dolly, dar de fapt e foarte diferit, 00:04:05.000 --> 00:04:07.000 pentru că la Dolly erau celule de oaie vii, în alte celule vii. 00:04:07.000 --> 00:04:09.000 Era un miracol, dar era realizabil. 00:04:09.000 --> 00:04:13.000 Ce încercam noi să facem era să luăm nucleul mort de la o specie dispărută, 00:04:13.000 --> 00:04:17.000 să-l punem într-o specie complet diferită și să ne așteptăm să meargă. 00:04:17.000 --> 00:04:19.000 Nu aveam mari speranțe. 00:04:19.000 --> 00:04:22.000 Am încercat de sute și sute de ori. 00:04:22.000 --> 00:04:25.000 Dar în februarie anul trecut, ultima dată când am încercat, 00:04:25.000 --> 00:04:28.000 am văzut începutul unui miracol. 00:04:28.000 --> 00:04:32.000 Majoritatea ouălor nu prinseseră, 00:04:32.000 --> 00:04:35.000 dar, pe neașteptate, unul din ele a început să se dividă. 00:04:35.000 --> 00:04:38.000 A fost grozav. Iar apoi s-a divizat din nou. 00:04:38.000 --> 00:04:41.000 Și din nou. Și curând aveam 00:04:41.000 --> 00:04:45.000 primele faze embrionare, cu sute de celule care le formau. 00:04:45.000 --> 00:04:47.000 Chiar am testat ADN-ul unora dintre celule, 00:04:47.000 --> 00:04:52.000 iar în ele era ADN-ul broaștelor dispărute. 00:04:52.000 --> 00:04:54.000 Deci suntem foarte emoționați. Nu e un mormoloc. 00:04:54.000 --> 00:04:58.000 Nu e o broască. Dar e un pas mare din procesul 00:04:58.000 --> 00:05:01.000 de a produce, a aduce înapoi o specie dispărută. 00:05:01.000 --> 00:05:03.000 Asta-i noutatea. Nu am anunțat public până acum. 00:05:03.000 --> 00:05:07.000 Suntem entuziasmați. Trebuie să trecem de acest punct. 00:05:07.000 --> 00:05:10.000 Acum vrem ca biluța de celule să devină o gastrulă, 00:05:10.000 --> 00:05:12.000 să producă celelalte țesuturi, 00:05:12.000 --> 00:05:16.000 să continue să formeze un mormoloc, apoi o broască. 00:05:16.000 --> 00:05:19.000 Să urmăriți. Cred că vom avea broasca asta 00:05:19.000 --> 00:05:21.000 țopăind veselă că s-a întors în lume. 00:05:21.000 --> 00:05:27.000 Mulțumesc. (Aplauze) 00:05:27.000 --> 00:05:30.000 N-am făcut-o încă, dar țineți aplauzele aproape. 00:05:30.000 --> 00:05:35.000 Al doilea proiect despre care aș vrea să vă vorbesc este Proiectul Thylacine. 00:05:35.000 --> 00:05:38.000 Pentru cei mai mulți oameni, un thylacine arată ca un câine, 00:05:38.000 --> 00:05:40.000 sau poate ca un tigru, fiindcă are dungi. 00:05:40.000 --> 00:05:42.000 Dar nu e înrudit cu niciunul. 00:05:42.000 --> 00:05:45.000 E un marsupial. Își crește puii în marsupiu, 00:05:45.000 --> 00:05:48.000 cum ar face un koala sau un cangur, 00:05:48.000 --> 00:05:52.000 și are o istorie lungă și fascinantă, 00:05:52.000 --> 00:05:55.000 care începe cu 25 de milioane de ani în urmă. 00:05:55.000 --> 00:05:58.000 Dar e și o istorie tragică. 00:05:58.000 --> 00:06:02.000 Primul pe care-l vedem apare în pădurile tropicale antice 00:06:02.000 --> 00:06:04.000 din Australia, acum 25 milioane de ani. 00:06:04.000 --> 00:06:07.000 National Geographic Society ne ajută 00:06:07.000 --> 00:06:11.000 să explorăm aceste depozite fosile. Acesta e Riversleigh. 00:06:11.000 --> 00:06:14.000 În acele roci fosile sunt niște animale uimitoare. 00:06:14.000 --> 00:06:16.000 Am găsit lei marsupiali. 00:06:16.000 --> 00:06:19.000 Am găsit canguri carnivori. 00:06:19.000 --> 00:06:20.000 N-ai crede asta când vorbești de canguri, 00:06:20.000 --> 00:06:22.000 dar acești canguri mâncau carne. 00:06:22.000 --> 00:06:25.000 Am găsit cea mai mare pasăre din lume, 00:06:25.000 --> 00:06:27.000 mai mare decât aia din Madagascar, 00:06:27.000 --> 00:06:31.000 și era și ea carnivoră. Era o rață gigantică, ciudată. 00:06:31.000 --> 00:06:33.000 Nici crocodilii nu erau cuminți la acea vreme. 00:06:33.000 --> 00:06:36.000 Ai crede că făceau ce fac crocodilii de obicei, 00:06:36.000 --> 00:06:37.000 să stea într-o baltă de apă. 00:06:37.000 --> 00:06:40.000 Crocodilii ăștia mergeau pe uscat 00:06:40.000 --> 00:06:43.000 și chiar se urcau în copaci și săreau pe pradă 00:06:43.000 --> 00:06:45.000 pe pământ. 00:06:45.000 --> 00:06:50.000 Aveam, în Australia, crocodili căzători. Există cu adevărat. 00:06:50.000 --> 00:06:52.000 Și se lăsau să cadă nu doar 00:06:52.000 --> 00:06:55.000 pe alte animale ciudate, ci și pe thylacini. 00:06:55.000 --> 00:06:58.000 Erau 5 tipuri diferite de thylacini în pădurile antice, 00:06:58.000 --> 00:07:03.000 de la mari, la mijlocii, 00:07:03.000 --> 00:07:07.000 la unul cât un chihuahua. 00:07:07.000 --> 00:07:08.000 Paris Hilton ar fi putut să țină 00:07:08.000 --> 00:07:11.000 unul din ăștia într-o poșetă micuță, 00:07:11.000 --> 00:07:13.000 până când pica un crocodil căzător pe ea. 00:07:13.000 --> 00:07:15.000 Oricum, era un un loc fascinant, 00:07:15.000 --> 00:07:18.000 dar din păcate Australia n-a rămas așa. 00:07:18.000 --> 00:07:21.000 Schimbarea climatică a modificat lumea pentru o perioadă lungă 00:07:21.000 --> 00:07:24.000 și treptat au dispărut pădurile, 00:07:24.000 --> 00:07:26.000 țara a început să fie mai uscată, 00:07:26.000 --> 00:07:28.000 iar numărul tipurilor de thylacini a început să scadă, 00:07:28.000 --> 00:07:31.000 până a rămas un singur tip, cu 5 milioane de ani în urmă. 00:07:31.000 --> 00:07:33.000 Cu 10.000 de ani în urmă au dispărut 00:07:33.000 --> 00:07:37.000 din Noua Guinee și, din păcate, 00:07:37.000 --> 00:07:40.000 acum 4000 de ani, cineva, 00:07:40.000 --> 00:07:43.000 nu știm cine era, a introdus dingo -- 00:07:43.000 --> 00:07:46.000 acest tip de câine primitiv -- în Australia. 00:07:46.000 --> 00:07:48.000 Cum vedeți, dingo sunt similari 00:07:48.000 --> 00:07:51.000 ca formă cu thylacinii. 00:07:51.000 --> 00:07:54.000 Această similitudine înseamnă că probabil concurau. 00:07:54.000 --> 00:07:55.000 Mâncau același tip de hrană. 00:07:55.000 --> 00:07:58.000 Poate că aborigenii chiar țineau 00:07:58.000 --> 00:08:01.000 unii dingo ca animale de casă și astfel 00:08:01.000 --> 00:08:04.000 ar fi avut un avantaj în lupta pentru supraviețuire. 00:08:04.000 --> 00:08:06.000 Tot ce știm e că, nu mult după ce dingo au fost aduși, 00:08:06.000 --> 00:08:09.000 thylacinii au dispărut de pe continentul Australian 00:08:09.000 --> 00:08:13.000 și au supraviețuit doar în Tasmania. 00:08:13.000 --> 00:08:16.000 Apoi, din nefericire, următoarea parte tristă din povestea thylacinilor 00:08:16.000 --> 00:08:19.000 e sosirea europenilor, în 1788, care au adus 00:08:19.000 --> 00:08:23.000 cu ei lucrurile pe care le prețuiau, iar asta includea oile. 00:08:23.000 --> 00:08:27.000 Au aruncat o privire thylacinului din Tasmania 00:08:27.000 --> 00:08:30.000 și și-au spus: stai așa, asta nu va merge. 00:08:30.000 --> 00:08:32.000 Acest animal ne va mânca toate oile. 00:08:32.000 --> 00:08:34.000 Nu s-a întâmplat așa de fapt. 00:08:34.000 --> 00:08:38.000 Câinii sălbatici au mâncat câteva oi, dar au fost puse pe seama thylacinulului. 00:08:38.000 --> 00:08:41.000 Guvernul a spus imediat, 00:08:41.000 --> 00:08:44.000 să scăpăm de ei, și au plătit oameni 00:08:44.000 --> 00:08:46.000 să-i omoare pe toți pe care-i vedeau. 00:08:46.000 --> 00:08:51.000 Până la începutul anilor 1930, între 3000 și 4000 de thylacini 00:08:51.000 --> 00:08:54.000 au fost uciși. Un dezastru, 00:08:54.000 --> 00:08:56.000 și erau aproape de extincție. 00:08:56.000 --> 00:08:59.000 Priviți această filmare scurtă. 00:08:59.000 --> 00:09:03.000 Mă întristează, pentru că, în timp ce e un animal fascinant 00:09:03.000 --> 00:09:08.000 și e uimitor să ne gândim că aveam tehnologia să-l filmăm 00:09:08.000 --> 00:09:12.000 înainte de dispariția speciei, 00:09:12.000 --> 00:09:15.000 în același timp n-am avut, din păcate, 00:09:15.000 --> 00:09:19.000 vreun dram de grijă pentru bunăstarea acestei specii. 00:09:19.000 --> 00:09:22.000 Astea sunt fotografii ale ultimului thylacin în viață, Benjamin, 00:09:22.000 --> 00:09:25.000 care era la Zoo Beaumaris din Hobart. 00:09:25.000 --> 00:09:28.000 Ba și mai rău, după ce am șters specia aceasta 00:09:28.000 --> 00:09:33.000 de pe fața pământului, acest animal a murit din neglijență. 00:09:33.000 --> 00:09:35.000 Îngrijitorii nu i-au dat drumul în cușcă 00:09:35.000 --> 00:09:39.000 într-o noapte friguroasă în Hobart. A murit de frig, 00:09:39.000 --> 00:09:41.000 iar dimineață, când au găsit corpul lui Benjamin, 00:09:41.000 --> 00:09:44.000 le-a păsat atât de puțin de acest animal 00:09:44.000 --> 00:09:48.000 încât au aruncat corpul la gunoi. 00:09:48.000 --> 00:09:51.000 Trebuie să ramână lucrurile așa? 00:09:51.000 --> 00:09:54.000 În 1990 eram la Muzeul Australian. 00:09:54.000 --> 00:09:57.000 Eram fascinat de thylacini. Am fost mereu obsedat de aceste animale. 00:09:57.000 --> 00:10:00.000 Studiam cranii, încercând să găsesc 00:10:00.000 --> 00:10:02.000 legăturile lor cu alte animale, 00:10:02.000 --> 00:10:05.000 când am văzut un borcan, iar acolo, în borcan, 00:10:05.000 --> 00:10:10.000 era un pui femelă de thylacin, de vreo 6 luni ca vârstă. 00:10:10.000 --> 00:10:12.000 Cel care îl găsise și-i omorâse mama 00:10:12.000 --> 00:10:16.000 a pus puiul la murat în alcool. 00:10:16.000 --> 00:10:20.000 Sunt paleontolog, dar tot știu că alcoolul păstrează ADN-ul. 00:10:20.000 --> 00:10:24.000 Dar asta era în 1990. Mi-am întrebat prietenii geneticieni, 00:10:24.000 --> 00:10:26.000 n-am putea să ne gândim să luăm acest pui, 00:10:26.000 --> 00:10:29.000 să extragem ADN, dacă există, 00:10:29.000 --> 00:10:31.000 iar apoi, cândva în viitor, 00:10:31.000 --> 00:10:33.000 să folosim acest ADN să aducem înapoi thylacinul? 00:10:33.000 --> 00:10:38.000 Geneticienii au râs. Dar asta era cu 6 ani înainte de Dolly. 00:10:38.000 --> 00:10:41.000 Clonarea era SF. Nu se întâmplase. 00:10:41.000 --> 00:10:44.000 Dar apoi, brusc, clonarea s-a întâmplat. 00:10:44.000 --> 00:10:46.000 Și m-am gândit, când am devenit director 00:10:46.000 --> 00:10:48.000 al Muzeului Australian, o să încercăm asta. 00:10:48.000 --> 00:10:50.000 Am creat o echipă. 00:10:50.000 --> 00:10:53.000 Am luat puiul să vedem ce e înăuntru, 00:10:53.000 --> 00:10:56.000 și am găsit ADN de thylacin. Era un moment de revelație. 00:10:56.000 --> 00:10:57.000 Eram foarte entuziasmați. 00:10:57.000 --> 00:11:01.000 Din păcate, am găsit și mult ADN uman. 00:11:01.000 --> 00:11:04.000 Fiecare custode din muzeul ăla 00:11:04.000 --> 00:11:05.000 a văzut minunatul specimen, 00:11:05.000 --> 00:11:08.000 a băgat mâna în borcan, l-a scos și s-a gândit: 00:11:08.000 --> 00:11:10.000 „Uau, ia te uită!”, pleosc, i-a dat drumul la loc în borcan, 00:11:10.000 --> 00:11:12.000 contaminând specimenul. 00:11:12.000 --> 00:11:16.000 Și asta a fost o problemă. Dacă scopul era să scoatem ADN 00:11:16.000 --> 00:11:19.000 și să-l folosim mai târziu ca să aducem thylacinul înapoi, 00:11:19.000 --> 00:11:22.000 ceea ce nu voiam era ca atunci când puneam 00:11:22.000 --> 00:11:24.000 informația în aparat și se întorceau rotițele, 00:11:24.000 --> 00:11:26.000 se aprindeau beculețele, să iasă pe cealaltă parte 00:11:26.000 --> 00:11:30.000 un custode sfrijit și oribil. (Râsete) 00:11:30.000 --> 00:11:32.000 Ar fi făcut foarte fericit un custode, 00:11:32.000 --> 00:11:33.000 dar noi n-am fi fost fericiți. 00:11:33.000 --> 00:11:37.000 Așa că ne-am întors la specimene și am început să săpăm. 00:11:37.000 --> 00:11:40.000 Ne-am concentrat pe dinții din cranii, 00:11:40.000 --> 00:11:43.000 părțile tari, pe care oamenii n-au putut să-și pună degetele, 00:11:43.000 --> 00:11:45.000 și am găsit ADN de mult mai bună calitate. 00:11:45.000 --> 00:11:48.000 Am găsit ADN nuclear și mitocondrial. Există. 00:11:48.000 --> 00:11:49.000 Așa că l-am luat. 00:11:49.000 --> 00:11:52.000 OK. Ce am putea face cu asta? 00:11:52.000 --> 00:11:54.000 În cartea „Regenesis”, George Church 00:11:54.000 --> 00:11:57.000 a menționat multe dintre metodele care avansează rapid 00:11:57.000 --> 00:11:59.000 în lucrul cu ADN fragmentar. 00:11:59.000 --> 00:12:02.000 Putem spera că vom readuce acel ADN 00:12:02.000 --> 00:12:06.000 la o formă viabilă, iar apoi, cum am făcut în Proiectul Lazarus, 00:12:06.000 --> 00:12:07.000 să introducem asta într-un ou al unei specii gazdă. 00:12:07.000 --> 00:12:09.000 să introducem asta într-un ou al unei specii gazdă. 00:12:09.000 --> 00:12:11.000 Trebuie să fie o specie diferită. 00:12:11.000 --> 00:12:14.000 Ce ar putea fi? N-ar putea fi un diavol tasmanian? 00:12:14.000 --> 00:12:16.000 Sunt rude îndepărtate cu thylacinul. 00:12:16.000 --> 00:12:18.000 Iar apoi diavolul tasmanian o să scoată 00:12:18.000 --> 00:12:21.000 un thylacin pe sub coadă. 00:12:21.000 --> 00:12:24.000 Criticii acestui proiect spun „stați un pic.” 00:12:24.000 --> 00:12:28.000 Thylacin, diavol tasmanian? O să-l cam doară. 00:12:28.000 --> 00:12:31.000 Ba nu. Sunt marsupiale. 00:12:31.000 --> 00:12:33.000 Dau naștere la pui de mărimea unei bomboane. 00:12:33.000 --> 00:12:37.000 Acel diavol tasmanian nici n-o să-și dea seama că a făcut pui. 00:12:37.000 --> 00:12:40.000 În curând se va gândi că e cel mai urât 00:12:40.000 --> 00:12:41.000 pui de diavol tasmanian din lume, 00:12:41.000 --> 00:12:46.000 așa că s-ar putea să aibă nevoie de puțin ajutor ca să-l păstreze. 00:12:46.000 --> 00:12:48.000 Andrew Pask și colegii lui au demonstrat 00:12:48.000 --> 00:12:50.000 că s-ar putea să nu fie o pierdere de timp. 00:12:50.000 --> 00:12:52.000 Și e puțin de domeniul viitorului, încă n-am ajuns acolo, 00:12:52.000 --> 00:12:54.000 dar e tipul de lucruri la care vrem să ne gândim. 00:12:54.000 --> 00:12:58.000 Au luat o parte din ADN-ul de thylacin murat 00:12:58.000 --> 00:13:01.000 și l-au lipit la genomul unui șoarece, 00:13:01.000 --> 00:13:04.000 dar l-au etichetat, așa încât 00:13:04.000 --> 00:13:06.000 orice ar fi produs de ADN-ul de thylacin 00:13:06.000 --> 00:13:10.000 ar apărea verde-albăstrui la puiul de șoarece. 00:13:10.000 --> 00:13:12.000 Altfel spus, dacă s-ar produce țesuturi de thylacin 00:13:12.000 --> 00:13:15.000 din ADN-ul de thylacin, ar fi ușor de recunoscut. 00:13:15.000 --> 00:13:19.000 Când puiul a ieșit, era plin de țesuturi verde-albăstrui. 00:13:19.000 --> 00:13:22.000 Asta înseamnă că, dacă reușim să reconstruim genomul 00:13:22.000 --> 00:13:27.000 și-l punem într-o celulă vie, va produce chestii de thylacin. 00:13:27.000 --> 00:13:29.000 E riscant? 00:13:29.000 --> 00:13:31.000 Luăm părți dintr-un animal 00:13:31.000 --> 00:13:33.000 și le amestecăm în celula unui alt tip de animal. 00:13:33.000 --> 00:13:35.000 O să obținem un Frankestein? 00:13:35.000 --> 00:13:38.000 Vreo ciudățenie de himeră hibridă? 00:13:38.000 --> 00:13:39.000 Răspunsul e nu. 00:13:39.000 --> 00:13:43.000 Dacă singurul ADN care intră în această celulă hibridă 00:13:43.000 --> 00:13:45.000 este cel de thylacin, doar asta poate ieși 00:13:45.000 --> 00:13:48.000 din diavolul tasmanian. 00:13:48.000 --> 00:13:52.000 OK, dacă putem face asta, îi putem duce înapoi? 00:13:52.000 --> 00:13:53.000 Asta e o întrebare pentru toată lumea. 00:13:53.000 --> 00:13:55.000 Trebuie să rămână în laborator, 00:13:55.000 --> 00:13:57.000 sau l-am putea readuce în locurile de care aparține? 00:13:57.000 --> 00:13:59.000 L-am putea pune înapoi pe tronul regelui animalelor 00:13:59.000 --> 00:14:02.000 din Tasmania, de unde face parte, să restaurăm ecosistemul? 00:14:02.000 --> 00:14:05.000 Sau s-a schimbat Tasmania atât de mult 00:14:05.000 --> 00:14:06.000 încât nu mai e posibil? 00:14:06.000 --> 00:14:09.000 Am fost în Tasmania, în multe dintre zonele 00:14:09.000 --> 00:14:11.000 unde thylacinul era întâlnit. 00:14:11.000 --> 00:14:14.000 Am vorbit chiar și cu oameni, ca Peter Carter, 00:14:14.000 --> 00:14:16.000 care avea 90 de ani când am vorbit cu el, 00:14:16.000 --> 00:14:20.000 dar în 1926, acest om, cu tatăl și fratele lui 00:14:20.000 --> 00:14:23.000 prindeau thylacini. Îi prindeau în capcane. 00:14:23.000 --> 00:14:25.000 Când am vorbit cu el, 00:14:25.000 --> 00:14:27.000 mă uitam în ochii lui și mă gândeam, 00:14:27.000 --> 00:14:30.000 în spatele acelor ochi e un creier 00:14:30.000 --> 00:14:34.000 care își amintește cum e să atingi un thylacin, 00:14:34.000 --> 00:14:36.000 cum miroseau, ce sunete scoteau. 00:14:36.000 --> 00:14:38.000 Îi plimba legați cu o sfoară. 00:14:38.000 --> 00:14:40.000 Are experiențe personale 00:14:40.000 --> 00:14:43.000 pentru care mi-aș da un picior, să le am și eu. 00:14:43.000 --> 00:14:46.000 Tuturor ne-ar plăcea să ni se întâmple așa ceva. 00:14:46.000 --> 00:14:48.000 Oricum, l-am întrebat pe Peter, 00:14:48.000 --> 00:14:50.000 ar putea să ne ducă acolo unde prindea thylacinii? 00:14:50.000 --> 00:14:53.000 Voiam să văd dacă s-a schimbat mediul înconjurător. 00:14:53.000 --> 00:14:56.000 A stat și s-a gândit. Era cu aproape 80 de ani în urmă 00:14:56.000 --> 00:14:57.000 când fusese la coliba asta. 00:14:57.000 --> 00:14:59.000 În orice caz, ne-a dus pe o cărare 00:14:59.000 --> 00:15:03.000 și, exact unde și-o amintea, era coliba. 00:15:03.000 --> 00:15:05.000 I-au apărut lacrimi în ochi. 00:15:05.000 --> 00:15:07.000 A privit coliba. Am intrat. 00:15:07.000 --> 00:15:09.000 Erau scânduri de lemn pe marginile colibei 00:15:09.000 --> 00:15:12.000 pe care dormea noaptea, cu tatăl și cu fratele lui. 00:15:12.000 --> 00:15:14.000 Și mi-a spus, în timp ce-l potopeau amintirile, 00:15:14.000 --> 00:15:17.000 mi-a spus: „Îmi amintesc thylacinii înconjurând coliba, 00:15:17.000 --> 00:15:20.000 întrebându-se ce era înăuntru.” Și spunea 00:15:20.000 --> 00:15:22.000 că făceau sunete cam așa: „Yip! Yip! Yip!” 00:15:22.000 --> 00:15:25.000 Toate astea sunt parte din viața și amintirile lui. 00:15:25.000 --> 00:15:29.000 Întrebarea crucială pentru Peter era: 00:15:29.000 --> 00:15:30.000 s-a schimbat ceva? Iar el a spus nu. 00:15:30.000 --> 00:15:32.000 Pădurile de fag sudic înconjurau coliba 00:15:32.000 --> 00:15:35.000 la fel ca în 1926. 00:15:35.000 --> 00:15:37.000 Pășunile se retrăgeau. 00:15:37.000 --> 00:15:39.000 E habitatul perfect pentru thylacin. 00:15:39.000 --> 00:15:41.000 Iar animalele din acele zone erau aceleași 00:15:41.000 --> 00:15:43.000 din perioada când thylacinul mai exista. 00:15:43.000 --> 00:15:46.000 Deci am putea să-l punem înapoi? Da. 00:15:46.000 --> 00:15:49.000 Asta-i tot ce am face? E o întrebare interesantă. 00:15:49.000 --> 00:15:52.000 Uneori ai putea să-i duci la loc, 00:15:52.000 --> 00:15:54.000 Dar e asta cea mai sigură metodă să te asiguri 00:15:54.000 --> 00:15:57.000 că nu va dispărea din nou? Nu cred. 00:15:57.000 --> 00:16:00.000 Cred că progresiv, privind la speciile din toată lumea, 00:16:00.000 --> 00:16:03.000 devine destul de clar că sălbăticiunile 00:16:03.000 --> 00:16:04.000 nu prea mai sunt în siguranță în sălbăticie. 00:16:04.000 --> 00:16:06.000 Ne-ar plăcea să credem că sunt, dar nu sunt. 00:16:06.000 --> 00:16:09.000 Avem nevoie de niște strategii paralele. 00:16:09.000 --> 00:16:10.000 Și iată una care mă interesează. 00:16:10.000 --> 00:16:13.000 Unii thylacini care erau aduși la grădini zoo, 00:16:13.000 --> 00:16:15.000 la adăposturi sau chiar la muzee, 00:16:15.000 --> 00:16:17.000 aveau urme de zgardă la gât. 00:16:17.000 --> 00:16:19.000 Fuseseră ținuți ca animale de casă. 00:16:19.000 --> 00:16:22.000 Și cunoaștem multe povestiri și amintiri 00:16:22.000 --> 00:16:23.000 ale oamenilor care i-au avut ca animal de casă 00:16:23.000 --> 00:16:26.000 și care spun că erau minunați, prietenoși. 00:16:26.000 --> 00:16:29.000 Unul a ieșit din pădure 00:16:29.000 --> 00:16:31.000 l-a lins pe un băiețel și s-a făcut covrig 00:16:31.000 --> 00:16:34.000 lângă șemineu ca să se culce. Un animal sălbatic. 00:16:34.000 --> 00:16:37.000 Și mi-ar plăcea să vă întreb pe toți -- 00:16:37.000 --> 00:16:38.000 trebuie să ne gândim la asta. 00:16:38.000 --> 00:16:43.000 Dacă n-ar fi fost ilegal atunci să ai thylacini ca animale de casă, 00:16:43.000 --> 00:16:46.000 ar mai fi acum o specie dispărută? 00:16:46.000 --> 00:16:48.000 Și-s destul de sigur că n-ar mai fi fost. 00:16:48.000 --> 00:16:51.000 Trebuie să ne gândim la asta în lumea de astăzi. 00:16:51.000 --> 00:16:54.000 S-ar putea ca, aducând animalele aproape, 00:16:54.000 --> 00:16:57.000 încât să le prețuim, să nu mai dispară speciile? 00:16:57.000 --> 00:16:59.000 Și e un lucru foarte important pentru noi, 00:16:59.000 --> 00:17:01.000 fiindcă dacă nu vom face asta, vom vedea cum 00:17:01.000 --> 00:17:05.000 mai multe animale vor dispărea în abis. 00:17:05.000 --> 00:17:07.000 În ce mă privește, acesta e motivul pentru care 00:17:07.000 --> 00:17:10.000 încercăm să facem aceste proiecte de re-creare a speciei. 00:17:10.000 --> 00:17:13.000 Încercăm să refacem echilibrul naturii, 00:17:13.000 --> 00:17:15.000 pe care l-am stricat. 00:17:15.000 --> 00:17:16.000 Mulțumesc. 00:17:16.000 --> 00:17:19.000 (Aplauze)