WEBVTT

00:00:00.380 --> 00:00:02.787
Înainte să devin dermatolog,

00:00:02.787 --> 00:00:05.339
am practicat medicina generală,

00:00:05.339 --> 00:00:07.555
ca majoritatea dermatologilor din Marea Britanie.

00:00:07.555 --> 00:00:09.603
La finele acelei etape am plecat în Australia,

00:00:09.603 --> 00:00:11.499
acum vreo 20 de ani.

00:00:11.499 --> 00:00:13.620
Ceea ce înveţi ajungând acolo

00:00:13.620 --> 00:00:16.346
e că australienii sunt foarte competitivi

00:00:16.346 --> 00:00:18.403
şi nu sunt generoşi, învingători fiind

00:00:18.403 --> 00:00:20.467
şi asta se întâmplă foarte des:

00:00:20.467 --> 00:00:22.899
„Voi, englezii, habar n-aveţi să jucaţi crichet sau rugbi.”

00:00:22.899 --> 00:00:25.017
Puteam să accept asta.

NOTE Paragraph

00:00:25.017 --> 00:00:27.347
Dar, trecând la treabă,

00:00:27.347 --> 00:00:29.885
aveam întâlniri săptămânale,

00:00:29.885 --> 00:00:32.343
la care, împreună cu ceilalţi doctori,

00:00:32.343 --> 00:00:34.463
studiam o lucrare ştiinţifică,

00:00:34.463 --> 00:00:36.304
legată de medicină.

00:00:36.304 --> 00:00:39.053
După prima săptămână, s-a vorbit despre mortalitatea din cauze cardiovasculare,

00:00:39.053 --> 00:00:42.733
un subiect plictisitor - câţi oameni mor în urma bolilor de inimă,

00:00:42.733 --> 00:00:44.117
care e procentul.

00:00:44.117 --> 00:00:46.093
Erau competitivi şi în legătură cu asta:

00:00:46.093 --> 00:00:49.189
„La voi, englezii, rata bolilor de inimă e şocantă.”

NOTE Paragraph

00:00:49.189 --> 00:00:51.085
Şi, bineînţeles, aveau dreptate.

00:00:51.085 --> 00:00:55.066
Australienii au o cu o treime mai puține bolil de inimă:

00:00:55.066 --> 00:00:58.857
mai puţine decese cauzate de atacuri de cord, insuficiente cardiace sau atacuri cerebrale.

00:00:58.857 --> 00:01:00.917
Sunt mult mai sănătoşi

00:01:00.917 --> 00:01:02.608
şi, bineînţeles, spun că asta se datorează

00:01:02.608 --> 00:01:04.672
eticii şi exerciţiului,

00:01:04.672 --> 00:01:08.740
faptului că ei sunt australieni, iar noi suntem nişte amărâţi de englezi.

NOTE Paragraph

00:01:08.740 --> 00:01:13.771
Dar nu numai australienii sunt mai sănătoşi decât britanicii.

00:01:13.771 --> 00:01:17.299
În Marea Britanie există un indicator de sănătate

00:01:17.299 --> 00:01:19.235
numit mortalitate standardizată,

00:01:19.235 --> 00:01:21.323
şansele de deces ale fiecăruia.

00:01:21.323 --> 00:01:24.667
Astea sunt date de acum 20 de ani,

00:01:24.667 --> 00:01:26.142
dar sunt valabile şi azi.

00:01:26.142 --> 00:01:29.232
Comparând rata decesului de la 50 de grade latitudine nordică -

00:01:29.232 --> 00:01:31.499
aici e sudul, Londra şi împrejurimile -

00:01:31.499 --> 00:01:34.851
la 55 de grade -

00:01:34.851 --> 00:01:37.235
vestea proastă e că asta e aici, în Glasgow.

00:01:37.235 --> 00:01:40.083
Sunt din Edinburgh, unde veştile sunt şi mai proaste.

NOTE Paragraph

00:01:40.083 --> 00:01:44.207
(Râsete)

NOTE Paragraph

00:01:44.207 --> 00:01:47.513
Dar ce înseamnă acest spaţiu teribil

00:01:47.513 --> 00:01:49.717
între noi, aici în sudul Scoţiei,

00:01:49.717 --> 00:01:50.727
şi cei din Sud ?

00:01:50.727 --> 00:01:52.145
Ştim despre fumat,

00:01:52.145 --> 00:01:54.847
dulciuri şi chipsuri, dieta celor din Glasgow;

00:01:54.847 --> 00:01:56.175
ştim toate astea,

00:01:56.175 --> 00:01:58.967
dar acest grafic ia deja în considerare

00:01:58.967 --> 00:02:01.031
aceşti factori de risc;

00:02:01.031 --> 00:02:04.800
include fumatul, clasele sociale, dieta,

00:02:04.800 --> 00:02:06.543
şi toţi ceilalţi factori.

00:02:06.543 --> 00:02:08.767
Rămâne însă această diferenţă

00:02:08.767 --> 00:02:12.627
de creştere a mortalităţii, cu cât te apropii mai mult de nord.

NOTE Paragraph

00:02:12.627 --> 00:02:15.264
Soarele are şi el partea lui de contribuţie,

00:02:15.264 --> 00:02:17.584
iar vitamina D a fost tratată mult în presă

00:02:17.584 --> 00:02:19.586
şi mulţi oameni o studiază.

00:02:19.586 --> 00:02:23.578
Avem nevoie de vitamina D. Copiii trebuie să aibă o anumită cantitate.

00:02:23.578 --> 00:02:25.810
Bunica mea a crescut în Glasgow,

00:02:25.810 --> 00:02:29.396
în 1920-1930, când rahitismul era o adevărată problemă

00:02:29.396 --> 00:02:31.594
şi a apărut uleiul din ficat de cod.

00:02:31.594 --> 00:02:35.538
Acesta prevenea rahitismul, destul de răspândit în acest oraş.

00:02:35.538 --> 00:02:39.458
Copil fiind, bunica îmi dădea ulei din ficat de cod.

00:02:39.458 --> 00:02:42.482
Nimeni nu uită uleiul din ficat de cod.

NOTE Paragraph

00:02:42.482 --> 00:02:47.264
Ca idee: cu cât oamenii au mai multă vitamina D în sânge,

00:02:47.264 --> 00:02:50.591
cu atât au mai puţine şanse de boli de inimă şi cancer.

00:02:50.591 --> 00:02:54.433
Multe date sugerează că vitamina D e extrem de benefică,

00:02:54.433 --> 00:02:56.727
şi chiar e, pentru prevenirea rahitismului şi nu numai.

00:02:56.727 --> 00:02:59.447
Dar suplimentele de vitamina D oferite oamenilor,

00:02:59.447 --> 00:03:02.879
nu diminuează rata ridicată a bolilor de inimă,

00:03:02.879 --> 00:03:06.607
iar dovezile cum că previne cancerul nu sunt încă solide.

00:03:06.607 --> 00:03:11.464
Ce vreau să spun e că vitamina D nu e singura soluţie pe piaţă,

00:03:11.464 --> 00:03:14.775
nu e singura care previne bolile de inimă.

00:03:14.775 --> 00:03:19.144
Nivelul mare de vitamina D se datorează expunerii la soare,

00:03:19.144 --> 00:03:22.359
care, o să vedeţi,

00:03:22.359 --> 00:03:24.798
e benefică pentru bolile de inimă.

NOTE Paragraph

00:03:24.798 --> 00:03:26.759
M-am întors din Australia,

00:03:26.759 --> 00:03:30.255
şi, în ciuda riscurilor de sănătate, m-am mutat în Aberdeen.

00:03:30.255 --> 00:03:32.807
(Râsete)

00:03:32.807 --> 00:03:35.958
Aici am început pregătirea în dermatologie,

00:03:35.958 --> 00:03:37.903
dar am devenit interesat şi de cercetare,

00:03:37.903 --> 00:03:41.078
în particular de o substanţă numită oxid nitric.

00:03:41.078 --> 00:03:42.454
Tipii ăştia trei,

00:03:42.454 --> 00:03:44.024
Furchgott, Ignarro şi Murad,

00:03:44.024 --> 00:03:47.286
au câştigat premiul Nobel pentru medicină în 1998,

00:03:47.286 --> 00:03:49.429
fiind primii care au descris

00:03:49.429 --> 00:03:52.774
acest transmiţător chimic, oxidul nitric.

00:03:52.774 --> 00:03:55.799
Acesta dilată vasele de sânge,

00:03:55.799 --> 00:03:57.670
reducând tensiunea arterială.

00:03:57.670 --> 00:04:01.837
Dilată şi arterele coronare, oprind astfel angina.

NOTE Paragraph

00:04:01.837 --> 00:04:03.223
Remarcabil e că,

00:04:03.223 --> 00:04:07.294
în trecut, considerând mesagerii chimici din corpul uman,

00:04:07.294 --> 00:04:10.464
ajungeam la lucruri complicate ca estrogenul şi insulina

00:04:10.464 --> 00:04:11.934
sau transmiterea neuronală.

00:04:11.934 --> 00:04:15.229
Procese complexe, implicând substanțe complexe

00:04:15.229 --> 00:04:17.517
în nişte receptori extrem de complecşi.

00:04:17.517 --> 00:04:19.878
Dar această moleculă e simplă,

00:04:19.878 --> 00:04:23.216
o combinaţie de nitrogen şi oxigen,

00:04:23.216 --> 00:04:27.846
şi totuşi atât de importantă pentru tensiunea arterială,

00:04:27.846 --> 00:04:30.452
pentru neurotransmițători și multe altele,

00:04:30.452 --> 00:04:33.854
dar mai ales pentru sistemul cardiovascular.

NOTE Paragraph

00:04:33.854 --> 00:04:37.156
Am început cercetările şi am aflat, foarte încântaţi,

00:04:37.156 --> 00:04:39.766
că pielea produce oxid nitric.

00:04:39.766 --> 00:04:42.663
Aşadar, nu apare doar în sistemul cardiovascular,

00:04:42.663 --> 00:04:44.530
ci şi în piele.

00:04:44.530 --> 00:04:46.396
Aflând şi publicând asta,

00:04:46.396 --> 00:04:48.452
mă gândeam: „Bun, dar la ce ajută ?

00:04:48.452 --> 00:04:49.932
Ce legătură are hipotensiunea cu pielea ?

00:04:49.932 --> 00:04:52.023
Că doar nu e inima. Ce să fie ?”

NOTE Paragraph

00:04:52.023 --> 00:04:56.094
M-am dus în Statele Unite, cum fac majoritatea celor care vor să facă cercetare

00:04:56.094 --> 00:04:59.831
şi am petrecut câţiva ani în Pittsburgh,

00:04:59.831 --> 00:05:02.444
studiind aceste sisteme complexe.

00:05:02.444 --> 00:05:06.485
Ne-am gândit că, poate, oxidul nitric influenţează moartea celulelor

00:05:06.485 --> 00:05:08.965
sau supravieţuirea şi rezistenţa lor la alte lucruri.

00:05:08.965 --> 00:05:12.332
Am început studiul celulelor în cultură, creşterea lor

00:05:12.332 --> 00:05:14.452
şi apoi, am folosit cobai transgenici,

00:05:14.452 --> 00:05:16.189
cu gene inactive.

00:05:16.189 --> 00:05:20.599
Am dezvoltat un mecanism care ajută la supravieţuirea celulelor.

NOTE Paragraph

00:05:20.599 --> 00:05:24.420
Apoi m-am mutat înapoi în Edinburgh,

00:05:24.420 --> 00:05:27.202
iar aici, animalul de studiu a fost un student la medicină.

00:05:27.202 --> 00:05:29.260
E o specie asemănătoare oamenilor,

00:05:29.260 --> 00:05:31.162
care prezintă câteva avantaje faţă de şoareci:

00:05:31.162 --> 00:05:34.618
sunt liberi, nu trebuie raşi, se hrănesc singuri

00:05:34.618 --> 00:05:36.738
şi nimeni nu-ţi împrejmuieşte biroul strigând:

00:05:36.738 --> 00:05:39.138
„Salvaţi studentul de laborator.”

00:05:39.138 --> 00:05:42.401
Aşadar, sunt modelul ideal.

NOTE Paragraph

00:05:42.401 --> 00:05:44.362
Am realizat însă

00:05:44.362 --> 00:05:48.979
că nu putem reproduce la oameni datele la şoareci.

00:05:48.979 --> 00:05:52.219
Părea că nu putem opri producţia

00:05:52.219 --> 00:05:55.299
oxidului nitric în pielea oamenilor.

00:05:55.299 --> 00:05:58.091
Am aplicat creme care blocau producţia de enzime de oxid nitric,

00:05:58.091 --> 00:06:02.475
am injectat diverse substanţe, dar nu l-am putut opri.

NOTE Paragraph

00:06:02.475 --> 00:06:05.739
Motivul, am aflat după doi-trei ani de muncă,

00:06:05.739 --> 00:06:09.787
era că în piele avem cantităţi imense,

00:06:09.787 --> 00:06:12.875
nu de oxid nitric, fiindcă acesta e un gaz

00:06:12.875 --> 00:06:16.027
care, odată eliberat, dispare în câteva secunde,

00:06:16.027 --> 00:06:19.251
ci de derivați ai oxidului nitric -

00:06:19.251 --> 00:06:22.883
nitrat, NO3; nitrit, NO2; tionitriți -

00:06:22.883 --> 00:06:24.299
care sunt mai stabile,

00:06:24.299 --> 00:06:28.459
iar pielea îi conţine în cantităţi foarte mari.

00:06:28.459 --> 00:06:31.284
Ne-am întrebat atunci dacă, la asemenea cantităţi,

00:06:31.284 --> 00:06:34.595
soarele ar putea să activeze aceste substanţe

00:06:34.595 --> 00:06:36.339
şi să le elibereze din piele,

00:06:36.339 --> 00:06:39.731
unde cantitatea e de zece ori mai mare decât în vasele de sânge.

00:06:39.731 --> 00:06:42.571
Ar putea soarele să conducă aceste depozite din piele în vasele de sânge,

00:06:42.571 --> 00:06:47.811
unde să acţioneze în beneficiul sistemului cardiovascular ?

NOTE Paragraph

00:06:47.811 --> 00:06:50.339
Ei bine, sunt un dermatolog axat pe experimente,

00:06:50.339 --> 00:06:51.644
aşa că, ne-am gândit

00:06:51.644 --> 00:06:55.171
că ar trebui să expunem animalele experimentale la soare.

00:06:55.171 --> 00:06:59.251
Aşadar, am apelat la voluntari

00:06:59.251 --> 00:07:01.949
pe care i-am supus la lumina ultravioletă,

00:07:01.949 --> 00:07:03.678
un fel de lămpi solare.

00:07:03.678 --> 00:07:06.374
Trebuia să luăm în considerare că

00:07:06.374 --> 00:07:09.334
razele ultraviolete B produc vitamina D,

00:07:09.334 --> 00:07:13.310
iar noi vroiam să scoatem vitamina D din scenariu.

00:07:13.310 --> 00:07:17.157
Am folosit, aşadar, ultraviolete A, care nu produc vitamina D.

NOTE Paragraph

00:07:17.157 --> 00:07:19.438
Când am expus oamenii la lumina lămpii

00:07:19.438 --> 00:07:24.514
pentru echivalentul a 30 min. de expunere la soarele din Edinburgh,

00:07:24.514 --> 00:07:27.054
am declanşat o creştere

00:07:27.054 --> 00:07:29.046
a oxidului nitric în circulaţia sanguină.

00:07:29.046 --> 00:07:31.894
Am supus voluntarii la raze UV,

00:07:31.894 --> 00:07:34.310
iar nivelul de NO într-adevăr urcă,

00:07:34.310 --> 00:07:36.446
cel al tensiunii arteriale coborând,

00:07:36.446 --> 00:07:38.823
nu cu mult, la nivel individual,

00:07:38.823 --> 00:07:41.190
dar suficient la nivel de populaţie,

00:07:41.190 --> 00:07:44.910
pentru a reduce rata bolilor de inimă.

00:07:44.910 --> 00:07:47.334
Expunându-i la radiaţiile UV

00:07:47.334 --> 00:07:50.996
sau încălzindu-i la acelaşi nivel cu lămpile,

00:07:50.996 --> 00:07:54.258
fără ca razele să atingă pielea, acest lucru nu s-a întâmplat.

00:07:54.258 --> 00:07:58.122
Aşadar, pare să fie o reacţie a razelor UV în contact cu pielea.

NOTE Paragraph

00:07:58.122 --> 00:07:59.946
Adunăm încă informaţii.

00:07:59.946 --> 00:08:01.394
Partea bună e că

00:08:01.394 --> 00:08:04.541
pare să fie mai pronunţată la vârstnici.

00:08:04.541 --> 00:08:06.154
Nu ştiu exact cu cât.

00:08:06.154 --> 00:08:07.927
Unul dintre voluntari a fost soacra mea,

00:08:07.927 --> 00:08:10.879
a cărei vârstă bineînţeles că nu o ştiu.

00:08:10.879 --> 00:08:14.311
Cu siguranţă însă, oamenii mai în vârstă decât soţia mea,

00:08:14.311 --> 00:08:17.444
par să dispună de un efect mai pronunţat.

00:08:17.444 --> 00:08:18.695
Altceva de menţionat,

00:08:18.695 --> 00:08:20.751
nu s-a produs nicio schimbare a vitaminei D.

00:08:20.751 --> 00:08:22.871
Aceasta a fost exclusă.

00:08:22.871 --> 00:08:24.407
Vitamina D e benefică pentru combatea rahitismului,

00:08:24.407 --> 00:08:26.647
previne metabolizarea calciului, lucruri importante.

00:08:26.647 --> 00:08:29.679
Mecanismul nostru nu a inclus însă vitamina D.

NOTE Paragraph

00:08:29.679 --> 00:08:32.255
În ceea ce priveşte tensiunea arterială,

00:08:32.255 --> 00:08:33.807
corpul face tot ce poate

00:08:33.807 --> 00:08:35.390
s-o menţină la acelaşi nivel.

00:08:35.390 --> 00:08:37.039
Dacă ţi-e tăiat piciorul şi pierzi sânge,

00:08:37.039 --> 00:08:39.944
corpul va reacţiona mărind pulsul,

00:08:39.944 --> 00:08:42.168
făcând tot ce poate pentru a menţine tensiunea ridicată.

00:08:42.168 --> 00:08:45.144
E un principiu fiziologic fundamental.

NOTE Paragraph

00:08:45.144 --> 00:08:46.951
În continuare,

00:08:46.951 --> 00:08:50.607
am urmărit dilatarea vaselor de sânge.

00:08:50.607 --> 00:08:52.104
Am măsurat - din nou,

00:08:52.104 --> 00:08:57.432
nu are coadă sau blăniţă; e un student la medicină -

00:08:57.432 --> 00:09:00.050
tensiunea poate fi determinată la nivelul braţului

00:09:00.050 --> 00:09:03.282
prin reacţia venei la presiunea sângelui ce trece prin ea.

00:09:03.282 --> 00:09:06.757
Am arătat că, simulând o iradiere,

00:09:06.757 --> 00:09:08.226
- linia subţire de aici -

00:09:08.226 --> 00:09:10.626
o rază UV acţionând asupra braţului pentru a-l încălzi,

00:09:10.626 --> 00:09:13.450
acoperită însă, pentru a nu intra în contact direct cu pielea,

00:09:13.450 --> 00:09:17.362
nu are loc nicio modificare a tensiunii sau dilatare a vaselor de sânge.

00:09:17.362 --> 00:09:19.211
Iradierea activă însă,

00:09:19.211 --> 00:09:22.563
pe perioada expunerii la UV şi o oră după,

00:09:22.563 --> 00:09:24.660
produce dilatarea vaselor de sânge.

00:09:24.660 --> 00:09:27.260
Acesta e mecanismul prin care scade tensiunea arterială

00:09:27.260 --> 00:09:29.636
şi care dilată arterele coronare,

00:09:29.636 --> 00:09:31.347
permiţând vascularizaţia inimii.

00:09:31.347 --> 00:09:35.740
Iată deci că razele UV, adică soarele

00:09:35.740 --> 00:09:40.619
reglează fluxul sanguin şi sistemul cardiovascular.

NOTE Paragraph

00:09:40.619 --> 00:09:42.962
Ne-am gândit să facem o schemă:

00:09:42.962 --> 00:09:49.211
cantităţi diferite de raze UV se propagă în zone diferite ale Pământului, în perioade diferite ale anului,

00:09:49.211 --> 00:09:53.235
aşa încât, cantităţile de oxid nitric pot diferi,

00:09:53.235 --> 00:09:55.491
nitraţii, nitriţii, tionitriții din piele

00:09:55.491 --> 00:09:58.363
care emană NO.

00:09:58.363 --> 00:10:02.188
Valurile de lumină se propagă diferit.

00:10:02.188 --> 00:10:04.267
Putem deci să luăm asta în considerare.

00:10:04.267 --> 00:10:08.252
La ecuator soarele luminează direct in jos,

00:10:08.252 --> 00:10:10.068
trecând printr-un strat subţire de atmosferă.

00:10:10.068 --> 00:10:12.507
Iarna sau vara, cantitatea de lumină e aceeaşi.

00:10:12.507 --> 00:10:15.020
În zona noastră, vara,

00:10:15.020 --> 00:10:17.676
soarele luminează direct pământul,

00:10:17.676 --> 00:10:20.983
dar iarna lumina trece printr-un strat atmosferic imens,

00:10:20.983 --> 00:10:24.204
pierzându-se mare parte din UV.

00:10:24.204 --> 00:10:26.556
Lungimile de undă care ating pământul

00:10:26.556 --> 00:10:28.884
diferă de la vară la iarnă.

00:10:28.884 --> 00:10:30.826
Puteţi, aşadar, să multiplicaţi aceste date,

00:10:30.826 --> 00:10:32.819
cu cantitatea de NO eliberată

00:10:32.819 --> 00:10:36.003
pentru a determina cât oxid nitric

00:10:36.003 --> 00:10:39.172
ar fi transportat prin piele în sistemul circulator.

NOTE Paragraph

00:10:39.172 --> 00:10:41.172
Dacă eşti la ecuator,

00:10:41.172 --> 00:10:44.599
- cele două linii de aici, cea roşie şi cea mov -

00:10:44.599 --> 00:10:48.996
cantitatea e oxid nitric eliberată e marcată de zona de sub curbură,

00:10:48.996 --> 00:10:51.027
fiind zona de aici.

00:10:51.027 --> 00:10:53.724
La ecuator, în decembrie sau iunie,

00:10:53.724 --> 00:10:56.980
e eliberată o cantitate mare de NO prin piele.

00:10:56.980 --> 00:10:59.444
Ventura e în sudul Californiei.

00:10:59.444 --> 00:11:01.660
Vara e ca şi cum te-ai afla la ecuator.

00:11:01.660 --> 00:11:03.716
E grozav. Se eliberează mult NO.

00:11:03.716 --> 00:11:07.659
În mijlocul iernii, în schimb, e o cantitate decentă.

00:11:07.659 --> 00:11:11.620
În Edinburgh, vara, în zona de sub curbură e destul de bine,

00:11:11.620 --> 00:11:15.835
dar iarna, cantitatea de NO eliberată

00:11:15.835 --> 00:11:19.693
e în cantităţi extrem de mici.

NOTE Paragraph

00:11:19.693 --> 00:11:21.498
Concluzia ?

00:11:21.498 --> 00:11:23.090
Lucrăm încă la acest proces,

00:11:23.090 --> 00:11:25.002
îl dezvoltăm încă şi îl extindem.

00:11:25.002 --> 00:11:26.650
Considerăm că e foarte important,

00:11:26.650 --> 00:11:30.243
că stă la baza diviziunii sănătăţii între nord şi sud în Marea Britanie,

00:11:30.243 --> 00:11:31.874
fiind foarte relevant.

00:11:31.874 --> 00:11:33.562
Considerăm că pielea,

00:11:33.562 --> 00:11:36.450
are depozite foarte mari

00:11:36.450 --> 00:11:38.674
de oxid nitric, precum şi derivaţi ai acestuia.

00:11:38.674 --> 00:11:40.547
Credem că se datorează dietei:

00:11:40.547 --> 00:11:42.818
legumele cu frunze, sfecla roşie, salata,

00:11:42.818 --> 00:11:46.138
conţin oxid nitric, care ajunge în piele.

00:11:46.138 --> 00:11:48.282
E depozitat în piele,

00:11:48.282 --> 00:11:50.682
iar soarele îl transportă

00:11:50.682 --> 00:11:53.315
acolo unde e nevoie de el.

NOTE Paragraph

00:11:53.315 --> 00:11:55.794
Mai e de lucru, dar dermatologii...

00:11:55.794 --> 00:11:57.514
Sunt dermatolog.

00:11:57.514 --> 00:12:00.042
Zilnic trebuie să spun oamenilor: „Ai cancer de piele.

00:12:00.042 --> 00:12:01.922
Cauza e soarele. Nu mai sta la soare.”

00:12:01.922 --> 00:12:04.658
Cred însă ca un mesaj mai important e faptul că

00:12:04.658 --> 00:12:08.082
expunerea la soare implică atât beneficii, cât şi riscuri.

00:12:08.082 --> 00:12:13.835
Într-adevăr, soarele e cauza principală a cancerului de piele,

00:12:13.835 --> 00:12:16.706
dar mortalitatea datorată bolilor de inimă e de sute de ori mai mare

00:12:16.706 --> 00:12:18.658
decât cea datorată cancerului de piele.

00:12:18.658 --> 00:12:21.307
Aşadar, trebuie să fim mai conştienţi de asta

00:12:21.307 --> 00:12:23.386
şi să găsim calea de mijloc între risc şi beneficii.

00:12:23.386 --> 00:12:24.858
În ce măsură e sigură expunerea la soare

00:12:24.858 --> 00:12:29.058
şi cum putem s-o practicăm benefic pentru sănătatea noastră generală ?

NOTE Paragraph

00:12:29.058 --> 00:12:31.238
Vă mulţumesc foarte mult.

00:12:31.238 --> 00:12:38.135
(Aplauze)