1
00:00:00,380 --> 00:00:02,787
Înainte să devin dermatolog,

2
00:00:02,787 --> 00:00:05,339
am practicat medicina generală,

3
00:00:05,339 --> 00:00:07,555
ca majoritatea dermatologilor din Marea Britanie.

4
00:00:07,555 --> 00:00:09,603
La finele acelei etape am plecat în Australia,

5
00:00:09,603 --> 00:00:11,499
acum vreo 20 de ani.

6
00:00:11,499 --> 00:00:13,620
Ceea ce înveţi ajungând acolo

7
00:00:13,620 --> 00:00:16,346
e că australienii sunt foarte competitivi

8
00:00:16,346 --> 00:00:18,403
şi nu sunt generoşi, învingători fiind

9
00:00:18,403 --> 00:00:20,467
şi asta se întâmplă foarte des:

10
00:00:20,467 --> 00:00:22,899
„Voi, englezii, habar n-aveţi să jucaţi crichet sau rugbi.”

11
00:00:22,899 --> 00:00:25,017
Puteam să accept asta.

12
00:00:25,017 --> 00:00:27,347
Dar, trecând la treabă,

13
00:00:27,347 --> 00:00:29,885
aveam întâlniri săptămânale,

14
00:00:29,885 --> 00:00:32,343
la care, împreună cu ceilalţi doctori,

15
00:00:32,343 --> 00:00:34,463
studiam o lucrare ştiinţifică,

16
00:00:34,463 --> 00:00:36,304
legată de medicină.

17
00:00:36,304 --> 00:00:39,053
După prima săptămână, s-a vorbit despre mortalitatea din cauze cardiovasculare,

18
00:00:39,053 --> 00:00:42,733
un subiect plictisitor - câţi oameni mor în urma bolilor de inimă,

19
00:00:42,733 --> 00:00:44,117
care e procentul.

20
00:00:44,117 --> 00:00:46,093
Erau competitivi şi în legătură cu asta:

21
00:00:46,093 --> 00:00:49,189
„La voi, englezii, rata bolilor de inimă e şocantă.”

22
00:00:49,189 --> 00:00:51,085
Şi, bineînţeles, aveau dreptate.

23
00:00:51,085 --> 00:00:55,066
Australienii au o cu o treime mai puține bolil de inimă:

24
00:00:55,066 --> 00:00:58,857
mai puţine decese cauzate de atacuri de cord, insuficiente cardiace sau atacuri cerebrale.

25
00:00:58,857 --> 00:01:00,917
Sunt mult mai sănătoşi

26
00:01:00,917 --> 00:01:02,608
şi, bineînţeles, spun că asta se datorează

27
00:01:02,608 --> 00:01:04,672
eticii şi exerciţiului,

28
00:01:04,672 --> 00:01:08,740
faptului că ei sunt australieni, iar noi suntem nişte amărâţi de englezi.

29
00:01:08,740 --> 00:01:13,771
Dar nu numai australienii sunt mai sănătoşi decât britanicii.

30
00:01:13,771 --> 00:01:17,299
În Marea Britanie există un indicator de sănătate

31
00:01:17,299 --> 00:01:19,235
numit mortalitate standardizată,

32
00:01:19,235 --> 00:01:21,323
şansele de deces ale fiecăruia.

33
00:01:21,323 --> 00:01:24,667
Astea sunt date de acum 20 de ani,

34
00:01:24,667 --> 00:01:26,142
dar sunt valabile şi azi.

35
00:01:26,142 --> 00:01:29,232
Comparând rata decesului de la 50 de grade latitudine nordică -

36
00:01:29,232 --> 00:01:31,499
aici e sudul, Londra şi împrejurimile -

37
00:01:31,499 --> 00:01:34,851
la 55 de grade -

38
00:01:34,851 --> 00:01:37,235
vestea proastă e că asta e aici, în Glasgow.

39
00:01:37,235 --> 00:01:40,083
Sunt din Edinburgh, unde veştile sunt şi mai proaste.

40
00:01:40,083 --> 00:01:44,207
(Râsete)

41
00:01:44,207 --> 00:01:47,513
Dar ce înseamnă acest spaţiu teribil

42
00:01:47,513 --> 00:01:49,717
între noi, aici în sudul Scoţiei,

43
00:01:49,717 --> 00:01:50,727
şi cei din Sud ?

44
00:01:50,727 --> 00:01:52,145
Ştim despre fumat,

45
00:01:52,145 --> 00:01:54,847
dulciuri şi chipsuri, dieta celor din Glasgow;

46
00:01:54,847 --> 00:01:56,175
ştim toate astea,

47
00:01:56,175 --> 00:01:58,967
dar acest grafic ia deja în considerare

48
00:01:58,967 --> 00:02:01,031
aceşti factori de risc;

49
00:02:01,031 --> 00:02:04,800
include fumatul, clasele sociale, dieta,

50
00:02:04,800 --> 00:02:06,543
şi toţi ceilalţi factori.

51
00:02:06,543 --> 00:02:08,767
Rămâne însă această diferenţă

52
00:02:08,767 --> 00:02:12,627
de creştere a mortalităţii, cu cât te apropii mai mult de nord.

53
00:02:12,627 --> 00:02:15,264
Soarele are şi el partea lui de contribuţie,

54
00:02:15,264 --> 00:02:17,584
iar vitamina D a fost tratată mult în presă

55
00:02:17,584 --> 00:02:19,586
şi mulţi oameni o studiază.

56
00:02:19,586 --> 00:02:23,578
Avem nevoie de vitamina D. Copiii trebuie să aibă o anumită cantitate.

57
00:02:23,578 --> 00:02:25,810
Bunica mea a crescut în Glasgow,

58
00:02:25,810 --> 00:02:29,396
în 1920-1930, când rahitismul era o adevărată problemă

59
00:02:29,396 --> 00:02:31,594
şi a apărut uleiul din ficat de cod.

60
00:02:31,594 --> 00:02:35,538
Acesta prevenea rahitismul, destul de răspândit în acest oraş.

61
00:02:35,538 --> 00:02:39,458
Copil fiind, bunica îmi dădea ulei din ficat de cod.

62
00:02:39,458 --> 00:02:42,482
Nimeni nu uită uleiul din ficat de cod.

63
00:02:42,482 --> 00:02:47,264
Ca idee: cu cât oamenii au mai multă vitamina D în sânge,

64
00:02:47,264 --> 00:02:50,591
cu atât au mai puţine şanse de boli de inimă şi cancer.

65
00:02:50,591 --> 00:02:54,433
Multe date sugerează că vitamina D e extrem de benefică,

66
00:02:54,433 --> 00:02:56,727
şi chiar e, pentru prevenirea rahitismului şi nu numai.

67
00:02:56,727 --> 00:02:59,447
Dar suplimentele de vitamina D oferite oamenilor,

68
00:02:59,447 --> 00:03:02,879
nu diminuează rata ridicată a bolilor de inimă,

69
00:03:02,879 --> 00:03:06,607
iar dovezile cum că previne cancerul nu sunt încă solide.

70
00:03:06,607 --> 00:03:11,464
Ce vreau să spun e că vitamina D nu e singura soluţie pe piaţă,

71
00:03:11,464 --> 00:03:14,775
nu e singura care previne bolile de inimă.

72
00:03:14,775 --> 00:03:19,144
Nivelul mare de vitamina D se datorează expunerii la soare,

73
00:03:19,144 --> 00:03:22,359
care, o să vedeţi,

74
00:03:22,359 --> 00:03:24,798
e benefică pentru bolile de inimă.

75
00:03:24,798 --> 00:03:26,759
M-am întors din Australia,

76
00:03:26,759 --> 00:03:30,255
şi, în ciuda riscurilor de sănătate, m-am mutat în Aberdeen.

77
00:03:30,255 --> 00:03:32,807
(Râsete)

78
00:03:32,807 --> 00:03:35,958
Aici am început pregătirea în dermatologie,

79
00:03:35,958 --> 00:03:37,903
dar am devenit interesat şi de cercetare,

80
00:03:37,903 --> 00:03:41,078
în particular de o substanţă numită oxid nitric.

81
00:03:41,078 --> 00:03:42,454
Tipii ăştia trei,

82
00:03:42,454 --> 00:03:44,024
Furchgott, Ignarro şi Murad,

83
00:03:44,024 --> 00:03:47,286
au câştigat premiul Nobel pentru medicină în 1998,

84
00:03:47,286 --> 00:03:49,429
fiind primii care au descris

85
00:03:49,429 --> 00:03:52,774
acest transmiţător chimic, oxidul nitric.

86
00:03:52,774 --> 00:03:55,799
Acesta dilată vasele de sânge,

87
00:03:55,799 --> 00:03:57,670
reducând tensiunea arterială.

88
00:03:57,670 --> 00:04:01,837
Dilată şi arterele coronare, oprind astfel angina.

89
00:04:01,837 --> 00:04:03,223
Remarcabil e că,

90
00:04:03,223 --> 00:04:07,294
în trecut, considerând mesagerii chimici din corpul uman,

91
00:04:07,294 --> 00:04:10,464
ajungeam la lucruri complicate ca estrogenul şi insulina

92
00:04:10,464 --> 00:04:11,934
sau transmiterea neuronală.

93
00:04:11,934 --> 00:04:15,229
Procese complexe, implicând substanțe complexe

94
00:04:15,229 --> 00:04:17,517
în nişte receptori extrem de complecşi.

95
00:04:17,517 --> 00:04:19,878
Dar această moleculă e simplă,

96
00:04:19,878 --> 00:04:23,216
o combinaţie de nitrogen şi oxigen,

97
00:04:23,216 --> 00:04:27,846
şi totuşi atât de importantă pentru tensiunea arterială,

98
00:04:27,846 --> 00:04:30,452
pentru neurotransmițători și multe altele,

99
00:04:30,452 --> 00:04:33,854
dar mai ales pentru sistemul cardiovascular.

100
00:04:33,854 --> 00:04:37,156
Am început cercetările şi am aflat, foarte încântaţi,

101
00:04:37,156 --> 00:04:39,766
că pielea produce oxid nitric.

102
00:04:39,766 --> 00:04:42,663
Aşadar, nu apare doar în sistemul cardiovascular,

103
00:04:42,663 --> 00:04:44,530
ci şi în piele.

104
00:04:44,530 --> 00:04:46,396
Aflând şi publicând asta,

105
00:04:46,396 --> 00:04:48,452
mă gândeam: „Bun, dar la ce ajută ?

106
00:04:48,452 --> 00:04:49,932
Ce legătură are hipotensiunea cu pielea ?

107
00:04:49,932 --> 00:04:52,023
Că doar nu e inima. Ce să fie ?”

108
00:04:52,023 --> 00:04:56,094
M-am dus în Statele Unite, cum fac majoritatea celor care vor să facă cercetare

109
00:04:56,094 --> 00:04:59,831
şi am petrecut câţiva ani în Pittsburgh,

110
00:04:59,831 --> 00:05:02,444
studiind aceste sisteme complexe.

111
00:05:02,444 --> 00:05:06,485
Ne-am gândit că, poate, oxidul nitric influenţează moartea celulelor

112
00:05:06,485 --> 00:05:08,965
sau supravieţuirea şi rezistenţa lor la alte lucruri.

113
00:05:08,965 --> 00:05:12,332
Am început studiul celulelor în cultură, creşterea lor

114
00:05:12,332 --> 00:05:14,452
şi apoi, am folosit cobai transgenici,

115
00:05:14,452 --> 00:05:16,189
cu gene inactive.

116
00:05:16,189 --> 00:05:20,599
Am dezvoltat un mecanism care ajută la supravieţuirea celulelor.

117
00:05:20,599 --> 00:05:24,420
Apoi m-am mutat înapoi în Edinburgh,

118
00:05:24,420 --> 00:05:27,202
iar aici, animalul de studiu a fost un student la medicină.

119
00:05:27,202 --> 00:05:29,260
E o specie asemănătoare oamenilor,

120
00:05:29,260 --> 00:05:31,162
care prezintă câteva avantaje faţă de şoareci:

121
00:05:31,162 --> 00:05:34,618
sunt liberi, nu trebuie raşi, se hrănesc singuri

122
00:05:34,618 --> 00:05:36,738
şi nimeni nu-ţi împrejmuieşte biroul strigând:

123
00:05:36,738 --> 00:05:39,138
„Salvaţi studentul de laborator.”

124
00:05:39,138 --> 00:05:42,401
Aşadar, sunt modelul ideal.

125
00:05:42,401 --> 00:05:44,362
Am realizat însă

126
00:05:44,362 --> 00:05:48,979
că nu putem reproduce la oameni datele la şoareci.

127
00:05:48,979 --> 00:05:52,219
Părea că nu putem opri producţia

128
00:05:52,219 --> 00:05:55,299
oxidului nitric în pielea oamenilor.

129
00:05:55,299 --> 00:05:58,091
Am aplicat creme care blocau producţia de enzime de oxid nitric,

130
00:05:58,091 --> 00:06:02,475
am injectat diverse substanţe, dar nu l-am putut opri.

131
00:06:02,475 --> 00:06:05,739
Motivul, am aflat după doi-trei ani de muncă,

132
00:06:05,739 --> 00:06:09,787
era că în piele avem cantităţi imense,

133
00:06:09,787 --> 00:06:12,875
nu de oxid nitric, fiindcă acesta e un gaz

134
00:06:12,875 --> 00:06:16,027
care, odată eliberat, dispare în câteva secunde,

135
00:06:16,027 --> 00:06:19,251
ci de derivați ai oxidului nitric -

136
00:06:19,251 --> 00:06:22,883
nitrat, NO3; nitrit, NO2; tionitriți -

137
00:06:22,883 --> 00:06:24,299
care sunt mai stabile,

138
00:06:24,299 --> 00:06:28,459
iar pielea îi conţine în cantităţi foarte mari.

139
00:06:28,459 --> 00:06:31,284
Ne-am întrebat atunci dacă, la asemenea cantităţi,

140
00:06:31,284 --> 00:06:34,595
soarele ar putea să activeze aceste substanţe

141
00:06:34,595 --> 00:06:36,339
şi să le elibereze din piele,

142
00:06:36,339 --> 00:06:39,731
unde cantitatea e de zece ori mai mare decât în vasele de sânge.

143
00:06:39,731 --> 00:06:42,571
Ar putea soarele să conducă aceste depozite din piele în vasele de sânge,

144
00:06:42,571 --> 00:06:47,811
unde să acţioneze în beneficiul sistemului cardiovascular ?

145
00:06:47,811 --> 00:06:50,339
Ei bine, sunt un dermatolog axat pe experimente,

146
00:06:50,339 --> 00:06:51,644
aşa că, ne-am gândit

147
00:06:51,644 --> 00:06:55,171
că ar trebui să expunem animalele experimentale la soare.

148
00:06:55,171 --> 00:06:59,251
Aşadar, am apelat la voluntari

149
00:06:59,251 --> 00:07:01,949
pe care i-am supus la lumina ultravioletă,

150
00:07:01,949 --> 00:07:03,678
un fel de lămpi solare.

151
00:07:03,678 --> 00:07:06,374
Trebuia să luăm în considerare că

152
00:07:06,374 --> 00:07:09,334
razele ultraviolete B produc vitamina D,

153
00:07:09,334 --> 00:07:13,310
iar noi vroiam să scoatem vitamina D din scenariu.

154
00:07:13,310 --> 00:07:17,157
Am folosit, aşadar, ultraviolete A, care nu produc vitamina D.

155
00:07:17,157 --> 00:07:19,438
Când am expus oamenii la lumina lămpii

156
00:07:19,438 --> 00:07:24,514
pentru echivalentul a 30 min. de expunere la soarele din Edinburgh,

157
00:07:24,514 --> 00:07:27,054
am declanşat o creştere

158
00:07:27,054 --> 00:07:29,046
a oxidului nitric în circulaţia sanguină.

159
00:07:29,046 --> 00:07:31,894
Am supus voluntarii la raze UV,

160
00:07:31,894 --> 00:07:34,310
iar nivelul de NO într-adevăr urcă,

161
00:07:34,310 --> 00:07:36,446
cel al tensiunii arteriale coborând,

162
00:07:36,446 --> 00:07:38,823
nu cu mult, la nivel individual,

163
00:07:38,823 --> 00:07:41,190
dar suficient la nivel de populaţie,

164
00:07:41,190 --> 00:07:44,910
pentru a reduce rata bolilor de inimă.

165
00:07:44,910 --> 00:07:47,334
Expunându-i la radiaţiile UV

166
00:07:47,334 --> 00:07:50,996
sau încălzindu-i la acelaşi nivel cu lămpile,

167
00:07:50,996 --> 00:07:54,258
fără ca razele să atingă pielea, acest lucru nu s-a întâmplat.

168
00:07:54,258 --> 00:07:58,122
Aşadar, pare să fie o reacţie a razelor UV în contact cu pielea.

169
00:07:58,122 --> 00:07:59,946
Adunăm încă informaţii.

170
00:07:59,946 --> 00:08:01,394
Partea bună e că

171
00:08:01,394 --> 00:08:04,541
pare să fie mai pronunţată la vârstnici.

172
00:08:04,541 --> 00:08:06,154
Nu ştiu exact cu cât.

173
00:08:06,154 --> 00:08:07,927
Unul dintre voluntari a fost soacra mea,

174
00:08:07,927 --> 00:08:10,879
a cărei vârstă bineînţeles că nu o ştiu.

175
00:08:10,879 --> 00:08:14,311
Cu siguranţă însă, oamenii mai în vârstă decât soţia mea,

176
00:08:14,311 --> 00:08:17,444
par să dispună de un efect mai pronunţat.

177
00:08:17,444 --> 00:08:18,695
Altceva de menţionat,

178
00:08:18,695 --> 00:08:20,751
nu s-a produs nicio schimbare a vitaminei D.

179
00:08:20,751 --> 00:08:22,871
Aceasta a fost exclusă.

180
00:08:22,871 --> 00:08:24,407
Vitamina D e benefică pentru combatea rahitismului,

181
00:08:24,407 --> 00:08:26,647
previne metabolizarea calciului, lucruri importante.

182
00:08:26,647 --> 00:08:29,679
Mecanismul nostru nu a inclus însă vitamina D.

183
00:08:29,679 --> 00:08:32,255
În ceea ce priveşte tensiunea arterială,

184
00:08:32,255 --> 00:08:33,807
corpul face tot ce poate

185
00:08:33,807 --> 00:08:35,390
s-o menţină la acelaşi nivel.

186
00:08:35,390 --> 00:08:37,039
Dacă ţi-e tăiat piciorul şi pierzi sânge,

187
00:08:37,039 --> 00:08:39,944
corpul va reacţiona mărind pulsul,

188
00:08:39,944 --> 00:08:42,168
făcând tot ce poate pentru a menţine tensiunea ridicată.

189
00:08:42,168 --> 00:08:45,144
E un principiu fiziologic fundamental.

190
00:08:45,144 --> 00:08:46,951
În continuare,

191
00:08:46,951 --> 00:08:50,607
am urmărit dilatarea vaselor de sânge.

192
00:08:50,607 --> 00:08:52,104
Am măsurat - din nou,

193
00:08:52,104 --> 00:08:57,432
nu are coadă sau blăniţă; e un student la medicină -

194
00:08:57,432 --> 00:09:00,050
tensiunea poate fi determinată la nivelul braţului

195
00:09:00,050 --> 00:09:03,282
prin reacţia venei la presiunea sângelui ce trece prin ea.

196
00:09:03,282 --> 00:09:06,757
Am arătat că, simulând o iradiere,

197
00:09:06,757 --> 00:09:08,226
- linia subţire de aici -

198
00:09:08,226 --> 00:09:10,626
o rază UV acţionând asupra braţului pentru a-l încălzi,

199
00:09:10,626 --> 00:09:13,450
acoperită însă, pentru a nu intra în contact direct cu pielea,

200
00:09:13,450 --> 00:09:17,362
nu are loc nicio modificare a tensiunii sau dilatare a vaselor de sânge.

201
00:09:17,362 --> 00:09:19,211
Iradierea activă însă,

202
00:09:19,211 --> 00:09:22,563
pe perioada expunerii la UV şi o oră după,

203
00:09:22,563 --> 00:09:24,660
produce dilatarea vaselor de sânge.

204
00:09:24,660 --> 00:09:27,260
Acesta e mecanismul prin care scade tensiunea arterială

205
00:09:27,260 --> 00:09:29,636
şi care dilată arterele coronare,

206
00:09:29,636 --> 00:09:31,347
permiţând vascularizaţia inimii.

207
00:09:31,347 --> 00:09:35,740
Iată deci că razele UV, adică soarele

208
00:09:35,740 --> 00:09:40,619
reglează fluxul sanguin şi sistemul cardiovascular.

209
00:09:40,619 --> 00:09:42,962
Ne-am gândit să facem o schemă:

210
00:09:42,962 --> 00:09:49,211
cantităţi diferite de raze UV se propagă în zone diferite ale Pământului, în perioade diferite ale anului,

211
00:09:49,211 --> 00:09:53,235
aşa încât, cantităţile de oxid nitric pot diferi,

212
00:09:53,235 --> 00:09:55,491
nitraţii, nitriţii, tionitriții din piele

213
00:09:55,491 --> 00:09:58,363
care emană NO.

214
00:09:58,363 --> 00:10:02,188
Valurile de lumină se propagă diferit.

215
00:10:02,188 --> 00:10:04,267
Putem deci să luăm asta în considerare.

216
00:10:04,267 --> 00:10:08,252
La ecuator soarele luminează direct in jos,

217
00:10:08,252 --> 00:10:10,068
trecând printr-un strat subţire de atmosferă.

218
00:10:10,068 --> 00:10:12,507
Iarna sau vara, cantitatea de lumină e aceeaşi.

219
00:10:12,507 --> 00:10:15,020
În zona noastră, vara,

220
00:10:15,020 --> 00:10:17,676
soarele luminează direct pământul,

221
00:10:17,676 --> 00:10:20,983
dar iarna lumina trece printr-un strat atmosferic imens,

222
00:10:20,983 --> 00:10:24,204
pierzându-se mare parte din UV.

223
00:10:24,204 --> 00:10:26,556
Lungimile de undă care ating pământul

224
00:10:26,556 --> 00:10:28,884
diferă de la vară la iarnă.

225
00:10:28,884 --> 00:10:30,826
Puteţi, aşadar, să multiplicaţi aceste date,

226
00:10:30,826 --> 00:10:32,819
cu cantitatea de NO eliberată

227
00:10:32,819 --> 00:10:36,003
pentru a determina cât oxid nitric

228
00:10:36,003 --> 00:10:39,172
ar fi transportat prin piele în sistemul circulator.

229
00:10:39,172 --> 00:10:41,172
Dacă eşti la ecuator,

230
00:10:41,172 --> 00:10:44,599
- cele două linii de aici, cea roşie şi cea mov -

231
00:10:44,599 --> 00:10:48,996
cantitatea e oxid nitric eliberată e marcată de zona de sub curbură,

232
00:10:48,996 --> 00:10:51,027
fiind zona de aici.

233
00:10:51,027 --> 00:10:53,724
La ecuator, în decembrie sau iunie,

234
00:10:53,724 --> 00:10:56,980
e eliberată o cantitate mare de NO prin piele.

235
00:10:56,980 --> 00:10:59,444
Ventura e în sudul Californiei.

236
00:10:59,444 --> 00:11:01,660
Vara e ca şi cum te-ai afla la ecuator.

237
00:11:01,660 --> 00:11:03,716
E grozav. Se eliberează mult NO.

238
00:11:03,716 --> 00:11:07,659
În mijlocul iernii, în schimb, e o cantitate decentă.

239
00:11:07,659 --> 00:11:11,620
În Edinburgh, vara, în zona de sub curbură e destul de bine,

240
00:11:11,620 --> 00:11:15,835
dar iarna, cantitatea de NO eliberată

241
00:11:15,835 --> 00:11:19,693
e în cantităţi extrem de mici.

242
00:11:19,693 --> 00:11:21,498
Concluzia ?

243
00:11:21,498 --> 00:11:23,090
Lucrăm încă la acest proces,

244
00:11:23,090 --> 00:11:25,002
îl dezvoltăm încă şi îl extindem.

245
00:11:25,002 --> 00:11:26,650
Considerăm că e foarte important,

246
00:11:26,650 --> 00:11:30,243
că stă la baza diviziunii sănătăţii între nord şi sud în Marea Britanie,

247
00:11:30,243 --> 00:11:31,874
fiind foarte relevant.

248
00:11:31,874 --> 00:11:33,562
Considerăm că pielea,

249
00:11:33,562 --> 00:11:36,450
are depozite foarte mari

250
00:11:36,450 --> 00:11:38,674
de oxid nitric, precum şi derivaţi ai acestuia.

251
00:11:38,674 --> 00:11:40,547
Credem că se datorează dietei:

252
00:11:40,547 --> 00:11:42,818
legumele cu frunze, sfecla roşie, salata,

253
00:11:42,818 --> 00:11:46,138
conţin oxid nitric, care ajunge în piele.

254
00:11:46,138 --> 00:11:48,282
E depozitat în piele,

255
00:11:48,282 --> 00:11:50,682
iar soarele îl transportă

256
00:11:50,682 --> 00:11:53,315
acolo unde e nevoie de el.

257
00:11:53,315 --> 00:11:55,794
Mai e de lucru, dar dermatologii...

258
00:11:55,794 --> 00:11:57,514
Sunt dermatolog.

259
00:11:57,514 --> 00:12:00,042
Zilnic trebuie să spun oamenilor: „Ai cancer de piele.

260
00:12:00,042 --> 00:12:01,922
Cauza e soarele. Nu mai sta la soare.”

261
00:12:01,922 --> 00:12:04,658
Cred însă ca un mesaj mai important e faptul că

262
00:12:04,658 --> 00:12:08,082
expunerea la soare implică atât beneficii, cât şi riscuri.

263
00:12:08,082 --> 00:12:13,835
Într-adevăr, soarele e cauza principală a cancerului de piele,

264
00:12:13,835 --> 00:12:16,706
dar mortalitatea datorată bolilor de inimă e de sute de ori mai mare

265
00:12:16,706 --> 00:12:18,658
decât cea datorată cancerului de piele.

266
00:12:18,658 --> 00:12:21,307
Aşadar, trebuie să fim mai conştienţi de asta

267
00:12:21,307 --> 00:12:23,386
şi să găsim calea de mijloc între risc şi beneficii.

268
00:12:23,386 --> 00:12:24,858
În ce măsură e sigură expunerea la soare

269
00:12:24,858 --> 00:12:29,058
şi cum putem s-o practicăm benefic pentru sănătatea noastră generală ?

270
00:12:29,058 --> 00:12:31,238
Vă mulţumesc foarte mult.

271
00:12:31,238 --> 00:12:38,135
(Aplauze)