0:00:00.380,0:00:02.787
Înainte să devin dermatolog,

0:00:02.787,0:00:05.339
am practicat medicina generală,

0:00:05.339,0:00:07.555
ca majoritatea dermatologilor din Marea Britanie.

0:00:07.555,0:00:09.603
La finele acelei etape am plecat în Australia,

0:00:09.603,0:00:11.499
acum vreo 20 de ani.

0:00:11.499,0:00:13.620
Ceea ce înveţi ajungând acolo

0:00:13.620,0:00:16.346
e că australienii sunt foarte competitivi

0:00:16.346,0:00:18.403
şi nu sunt generoşi, învingători fiind

0:00:18.403,0:00:20.467
şi asta se întâmplă foarte des:

0:00:20.467,0:00:22.899
„Voi, englezii, habar n-aveţi să jucaţi crichet sau rugbi.”

0:00:22.899,0:00:25.017
Puteam să accept asta.

0:00:25.017,0:00:27.347
Dar, trecând la treabă,

0:00:27.347,0:00:29.885
aveam întâlniri săptămânale,

0:00:29.885,0:00:32.343
la care, împreună cu ceilalţi doctori,

0:00:32.343,0:00:34.463
studiam o lucrare ştiinţifică,

0:00:34.463,0:00:36.304
legată de medicină.

0:00:36.304,0:00:39.053
După prima săptămână, s-a vorbit despre mortalitatea din cauze cardiovasculare,

0:00:39.053,0:00:42.733
un subiect plictisitor - câţi oameni mor în urma bolilor de inimă,

0:00:42.733,0:00:44.117
care e procentul.

0:00:44.117,0:00:46.093
Erau competitivi şi în legătură cu asta:

0:00:46.093,0:00:49.189
„La voi, englezii, rata bolilor de inimă e şocantă.”

0:00:49.189,0:00:51.085
Şi, bineînţeles, aveau dreptate.

0:00:51.085,0:00:55.066
Australienii au o cu o treime mai puține bolil de inimă:

0:00:55.066,0:00:58.857
mai puţine decese cauzate de atacuri de cord, insuficiente cardiace sau atacuri cerebrale.

0:00:58.857,0:01:00.917
Sunt mult mai sănătoşi

0:01:00.917,0:01:02.608
şi, bineînţeles, spun că asta se datorează

0:01:02.608,0:01:04.672
eticii şi exerciţiului,

0:01:04.672,0:01:08.740
faptului că ei sunt australieni, iar noi suntem nişte amărâţi de englezi.

0:01:08.740,0:01:13.771
Dar nu numai australienii sunt mai sănătoşi decât britanicii.

0:01:13.771,0:01:17.299
În Marea Britanie există un indicator de sănătate

0:01:17.299,0:01:19.235
numit mortalitate standardizată,

0:01:19.235,0:01:21.323
şansele de deces ale fiecăruia.

0:01:21.323,0:01:24.667
Astea sunt date de acum 20 de ani,

0:01:24.667,0:01:26.142
dar sunt valabile şi azi.

0:01:26.142,0:01:29.232
Comparând rata decesului de la 50 de grade latitudine nordică -

0:01:29.232,0:01:31.499
aici e sudul, Londra şi împrejurimile -

0:01:31.499,0:01:34.851
la 55 de grade -

0:01:34.851,0:01:37.235
vestea proastă e că asta e aici, în Glasgow.

0:01:37.235,0:01:40.083
Sunt din Edinburgh, unde veştile sunt şi mai proaste.

0:01:40.083,0:01:44.207
(Râsete)

0:01:44.207,0:01:47.513
Dar ce înseamnă acest spaţiu teribil

0:01:47.513,0:01:49.717
între noi, aici în sudul Scoţiei,

0:01:49.717,0:01:50.727
şi cei din Sud ?

0:01:50.727,0:01:52.145
Ştim despre fumat,

0:01:52.145,0:01:54.847
dulciuri şi chipsuri, dieta celor din Glasgow;

0:01:54.847,0:01:56.175
ştim toate astea,

0:01:56.175,0:01:58.967
dar acest grafic ia deja în considerare

0:01:58.967,0:02:01.031
aceşti factori de risc;

0:02:01.031,0:02:04.800
include fumatul, clasele sociale, dieta,

0:02:04.800,0:02:06.543
şi toţi ceilalţi factori.

0:02:06.543,0:02:08.767
Rămâne însă această diferenţă

0:02:08.767,0:02:12.627
de creştere a mortalităţii, cu cât te apropii mai mult de nord.

0:02:12.627,0:02:15.264
Soarele are şi el partea lui de contribuţie,

0:02:15.264,0:02:17.584
iar vitamina D a fost tratată mult în presă

0:02:17.584,0:02:19.586
şi mulţi oameni o studiază.

0:02:19.586,0:02:23.578
Avem nevoie de vitamina D. Copiii trebuie să aibă o anumită cantitate.

0:02:23.578,0:02:25.810
Bunica mea a crescut în Glasgow,

0:02:25.810,0:02:29.396
în 1920-1930, când rahitismul era o adevărată problemă

0:02:29.396,0:02:31.594
şi a apărut uleiul din ficat de cod.

0:02:31.594,0:02:35.538
Acesta prevenea rahitismul, destul de răspândit în acest oraş.

0:02:35.538,0:02:39.458
Copil fiind, bunica îmi dădea ulei din ficat de cod.

0:02:39.458,0:02:42.482
Nimeni nu uită uleiul din ficat de cod.

0:02:42.482,0:02:47.264
Ca idee: cu cât oamenii au mai multă vitamina D în sânge,

0:02:47.264,0:02:50.591
cu atât au mai puţine şanse de boli de inimă şi cancer.

0:02:50.591,0:02:54.433
Multe date sugerează că vitamina D e extrem de benefică,

0:02:54.433,0:02:56.727
şi chiar e, pentru prevenirea rahitismului şi nu numai.

0:02:56.727,0:02:59.447
Dar suplimentele de vitamina D oferite oamenilor,

0:02:59.447,0:03:02.879
nu diminuează rata ridicată a bolilor de inimă,

0:03:02.879,0:03:06.607
iar dovezile cum că previne cancerul nu sunt încă solide.

0:03:06.607,0:03:11.464
Ce vreau să spun e că vitamina D nu e singura soluţie pe piaţă,

0:03:11.464,0:03:14.775
nu e singura care previne bolile de inimă.

0:03:14.775,0:03:19.144
Nivelul mare de vitamina D se datorează expunerii la soare,

0:03:19.144,0:03:22.359
care, o să vedeţi,

0:03:22.359,0:03:24.798
e benefică pentru bolile de inimă.

0:03:24.798,0:03:26.759
M-am întors din Australia,

0:03:26.759,0:03:30.255
şi, în ciuda riscurilor de sănătate, m-am mutat în Aberdeen.

0:03:30.255,0:03:32.807
(Râsete)

0:03:32.807,0:03:35.958
Aici am început pregătirea în dermatologie,

0:03:35.958,0:03:37.903
dar am devenit interesat şi de cercetare,

0:03:37.903,0:03:41.078
în particular de o substanţă numită oxid nitric.

0:03:41.078,0:03:42.454
Tipii ăştia trei,

0:03:42.454,0:03:44.024
Furchgott, Ignarro şi Murad,

0:03:44.024,0:03:47.286
au câştigat premiul Nobel pentru medicină în 1998,

0:03:47.286,0:03:49.429
fiind primii care au descris

0:03:49.429,0:03:52.774
acest transmiţător chimic, oxidul nitric.

0:03:52.774,0:03:55.799
Acesta dilată vasele de sânge,

0:03:55.799,0:03:57.670
reducând tensiunea arterială.

0:03:57.670,0:04:01.837
Dilată şi arterele coronare, oprind astfel angina.

0:04:01.837,0:04:03.223
Remarcabil e că,

0:04:03.223,0:04:07.294
în trecut, considerând mesagerii chimici din corpul uman,

0:04:07.294,0:04:10.464
ajungeam la lucruri complicate ca estrogenul şi insulina

0:04:10.464,0:04:11.934
sau transmiterea neuronală.

0:04:11.934,0:04:15.229
Procese complexe, implicând substanțe complexe

0:04:15.229,0:04:17.517
în nişte receptori extrem de complecşi.

0:04:17.517,0:04:19.878
Dar această moleculă e simplă,

0:04:19.878,0:04:23.216
o combinaţie de nitrogen şi oxigen,

0:04:23.216,0:04:27.846
şi totuşi atât de importantă pentru tensiunea arterială,

0:04:27.846,0:04:30.452
pentru neurotransmițători și multe altele,

0:04:30.452,0:04:33.854
dar mai ales pentru sistemul cardiovascular.

0:04:33.854,0:04:37.156
Am început cercetările şi am aflat, foarte încântaţi,

0:04:37.156,0:04:39.766
că pielea produce oxid nitric.

0:04:39.766,0:04:42.663
Aşadar, nu apare doar în sistemul cardiovascular,

0:04:42.663,0:04:44.530
ci şi în piele.

0:04:44.530,0:04:46.396
Aflând şi publicând asta,

0:04:46.396,0:04:48.452
mă gândeam: „Bun, dar la ce ajută ?

0:04:48.452,0:04:49.932
Ce legătură are hipotensiunea cu pielea ?

0:04:49.932,0:04:52.023
Că doar nu e inima. Ce să fie ?”

0:04:52.023,0:04:56.094
M-am dus în Statele Unite, cum fac majoritatea celor care vor să facă cercetare

0:04:56.094,0:04:59.831
şi am petrecut câţiva ani în Pittsburgh,

0:04:59.831,0:05:02.444
studiind aceste sisteme complexe.

0:05:02.444,0:05:06.485
Ne-am gândit că, poate, oxidul nitric influenţează moartea celulelor

0:05:06.485,0:05:08.965
sau supravieţuirea şi rezistenţa lor la alte lucruri.

0:05:08.965,0:05:12.332
Am început studiul celulelor în cultură, creşterea lor

0:05:12.332,0:05:14.452
şi apoi, am folosit cobai transgenici,

0:05:14.452,0:05:16.189
cu gene inactive.

0:05:16.189,0:05:20.599
Am dezvoltat un mecanism care ajută la supravieţuirea celulelor.

0:05:20.599,0:05:24.420
Apoi m-am mutat înapoi în Edinburgh,

0:05:24.420,0:05:27.202
iar aici, animalul de studiu a fost un student la medicină.

0:05:27.202,0:05:29.260
E o specie asemănătoare oamenilor,

0:05:29.260,0:05:31.162
care prezintă câteva avantaje faţă de şoareci:

0:05:31.162,0:05:34.618
sunt liberi, nu trebuie raşi, se hrănesc singuri

0:05:34.618,0:05:36.738
şi nimeni nu-ţi împrejmuieşte biroul strigând:

0:05:36.738,0:05:39.138
„Salvaţi studentul de laborator.”

0:05:39.138,0:05:42.401
Aşadar, sunt modelul ideal.

0:05:42.401,0:05:44.362
Am realizat însă

0:05:44.362,0:05:48.979
că nu putem reproduce la oameni datele la şoareci.

0:05:48.979,0:05:52.219
Părea că nu putem opri producţia

0:05:52.219,0:05:55.299
oxidului nitric în pielea oamenilor.

0:05:55.299,0:05:58.091
Am aplicat creme care blocau producţia de enzime de oxid nitric,

0:05:58.091,0:06:02.475
am injectat diverse substanţe, dar nu l-am putut opri.

0:06:02.475,0:06:05.739
Motivul, am aflat după doi-trei ani de muncă,

0:06:05.739,0:06:09.787
era că în piele avem cantităţi imense,

0:06:09.787,0:06:12.875
nu de oxid nitric, fiindcă acesta e un gaz

0:06:12.875,0:06:16.027
care, odată eliberat, dispare în câteva secunde,

0:06:16.027,0:06:19.251
ci de derivați ai oxidului nitric -

0:06:19.251,0:06:22.883
nitrat, NO3; nitrit, NO2; tionitriți -

0:06:22.883,0:06:24.299
care sunt mai stabile,

0:06:24.299,0:06:28.459
iar pielea îi conţine în cantităţi foarte mari.

0:06:28.459,0:06:31.284
Ne-am întrebat atunci dacă, la asemenea cantităţi,

0:06:31.284,0:06:34.595
soarele ar putea să activeze aceste substanţe

0:06:34.595,0:06:36.339
şi să le elibereze din piele,

0:06:36.339,0:06:39.731
unde cantitatea e de zece ori mai mare decât în vasele de sânge.

0:06:39.731,0:06:42.571
Ar putea soarele să conducă aceste depozite din piele în vasele de sânge,

0:06:42.571,0:06:47.811
unde să acţioneze în beneficiul sistemului cardiovascular ?

0:06:47.811,0:06:50.339
Ei bine, sunt un dermatolog axat pe experimente,

0:06:50.339,0:06:51.644
aşa că, ne-am gândit

0:06:51.644,0:06:55.171
că ar trebui să expunem animalele experimentale la soare.

0:06:55.171,0:06:59.251
Aşadar, am apelat la voluntari

0:06:59.251,0:07:01.949
pe care i-am supus la lumina ultravioletă,

0:07:01.949,0:07:03.678
un fel de lămpi solare.

0:07:03.678,0:07:06.374
Trebuia să luăm în considerare că

0:07:06.374,0:07:09.334
razele ultraviolete B produc vitamina D,

0:07:09.334,0:07:13.310
iar noi vroiam să scoatem vitamina D din scenariu.

0:07:13.310,0:07:17.157
Am folosit, aşadar, ultraviolete A, care nu produc vitamina D.

0:07:17.157,0:07:19.438
Când am expus oamenii la lumina lămpii

0:07:19.438,0:07:24.514
pentru echivalentul a 30 min. de expunere la soarele din Edinburgh,

0:07:24.514,0:07:27.054
am declanşat o creştere

0:07:27.054,0:07:29.046
a oxidului nitric în circulaţia sanguină.

0:07:29.046,0:07:31.894
Am supus voluntarii la raze UV,

0:07:31.894,0:07:34.310
iar nivelul de NO într-adevăr urcă,

0:07:34.310,0:07:36.446
cel al tensiunii arteriale coborând,

0:07:36.446,0:07:38.823
nu cu mult, la nivel individual,

0:07:38.823,0:07:41.190
dar suficient la nivel de populaţie,

0:07:41.190,0:07:44.910
pentru a reduce rata bolilor de inimă.

0:07:44.910,0:07:47.334
Expunându-i la radiaţiile UV

0:07:47.334,0:07:50.996
sau încălzindu-i la acelaşi nivel cu lămpile,

0:07:50.996,0:07:54.258
fără ca razele să atingă pielea, acest lucru nu s-a întâmplat.

0:07:54.258,0:07:58.122
Aşadar, pare să fie o reacţie a razelor UV în contact cu pielea.

0:07:58.122,0:07:59.946
Adunăm încă informaţii.

0:07:59.946,0:08:01.394
Partea bună e că

0:08:01.394,0:08:04.541
pare să fie mai pronunţată la vârstnici.

0:08:04.541,0:08:06.154
Nu ştiu exact cu cât.

0:08:06.154,0:08:07.927
Unul dintre voluntari a fost soacra mea,

0:08:07.927,0:08:10.879
a cărei vârstă bineînţeles că nu o ştiu.

0:08:10.879,0:08:14.311
Cu siguranţă însă, oamenii mai în vârstă decât soţia mea,

0:08:14.311,0:08:17.444
par să dispună de un efect mai pronunţat.

0:08:17.444,0:08:18.695
Altceva de menţionat,

0:08:18.695,0:08:20.751
nu s-a produs nicio schimbare a vitaminei D.

0:08:20.751,0:08:22.871
Aceasta a fost exclusă.

0:08:22.871,0:08:24.407
Vitamina D e benefică pentru combatea rahitismului,

0:08:24.407,0:08:26.647
previne metabolizarea calciului, lucruri importante.

0:08:26.647,0:08:29.679
Mecanismul nostru nu a inclus însă vitamina D.

0:08:29.679,0:08:32.255
În ceea ce priveşte tensiunea arterială,

0:08:32.255,0:08:33.807
corpul face tot ce poate

0:08:33.807,0:08:35.390
s-o menţină la acelaşi nivel.

0:08:35.390,0:08:37.039
Dacă ţi-e tăiat piciorul şi pierzi sânge,

0:08:37.039,0:08:39.944
corpul va reacţiona mărind pulsul,

0:08:39.944,0:08:42.168
făcând tot ce poate pentru a menţine tensiunea ridicată.

0:08:42.168,0:08:45.144
E un principiu fiziologic fundamental.

0:08:45.144,0:08:46.951
În continuare,

0:08:46.951,0:08:50.607
am urmărit dilatarea vaselor de sânge.

0:08:50.607,0:08:52.104
Am măsurat - din nou,

0:08:52.104,0:08:57.432
nu are coadă sau blăniţă; e un student la medicină -

0:08:57.432,0:09:00.050
tensiunea poate fi determinată la nivelul braţului

0:09:00.050,0:09:03.282
prin reacţia venei la presiunea sângelui ce trece prin ea.

0:09:03.282,0:09:06.757
Am arătat că, simulând o iradiere,

0:09:06.757,0:09:08.226
- linia subţire de aici -

0:09:08.226,0:09:10.626
o rază UV acţionând asupra braţului pentru a-l încălzi,

0:09:10.626,0:09:13.450
acoperită însă, pentru a nu intra în contact direct cu pielea,

0:09:13.450,0:09:17.362
nu are loc nicio modificare a tensiunii sau dilatare a vaselor de sânge.

0:09:17.362,0:09:19.211
Iradierea activă însă,

0:09:19.211,0:09:22.563
pe perioada expunerii la UV şi o oră după,

0:09:22.563,0:09:24.660
produce dilatarea vaselor de sânge.

0:09:24.660,0:09:27.260
Acesta e mecanismul prin care scade tensiunea arterială

0:09:27.260,0:09:29.636
şi care dilată arterele coronare,

0:09:29.636,0:09:31.347
permiţând vascularizaţia inimii.

0:09:31.347,0:09:35.740
Iată deci că razele UV, adică soarele

0:09:35.740,0:09:40.619
reglează fluxul sanguin şi sistemul cardiovascular.

0:09:40.619,0:09:42.962
Ne-am gândit să facem o schemă:

0:09:42.962,0:09:49.211
cantităţi diferite de raze UV se propagă în zone diferite ale Pământului, în perioade diferite ale anului,

0:09:49.211,0:09:53.235
aşa încât, cantităţile de oxid nitric pot diferi,

0:09:53.235,0:09:55.491
nitraţii, nitriţii, tionitriții din piele

0:09:55.491,0:09:58.363
care emană NO.

0:09:58.363,0:10:02.188
Valurile de lumină se propagă diferit.

0:10:02.188,0:10:04.267
Putem deci să luăm asta în considerare.

0:10:04.267,0:10:08.252
La ecuator soarele luminează direct in jos,

0:10:08.252,0:10:10.068
trecând printr-un strat subţire de atmosferă.

0:10:10.068,0:10:12.507
Iarna sau vara, cantitatea de lumină e aceeaşi.

0:10:12.507,0:10:15.020
În zona noastră, vara,

0:10:15.020,0:10:17.676
soarele luminează direct pământul,

0:10:17.676,0:10:20.983
dar iarna lumina trece printr-un strat atmosferic imens,

0:10:20.983,0:10:24.204
pierzându-se mare parte din UV.

0:10:24.204,0:10:26.556
Lungimile de undă care ating pământul

0:10:26.556,0:10:28.884
diferă de la vară la iarnă.

0:10:28.884,0:10:30.826
Puteţi, aşadar, să multiplicaţi aceste date,

0:10:30.826,0:10:32.819
cu cantitatea de NO eliberată

0:10:32.819,0:10:36.003
pentru a determina cât oxid nitric

0:10:36.003,0:10:39.172
ar fi transportat prin piele în sistemul circulator.

0:10:39.172,0:10:41.172
Dacă eşti la ecuator,

0:10:41.172,0:10:44.599
- cele două linii de aici, cea roşie şi cea mov -

0:10:44.599,0:10:48.996
cantitatea e oxid nitric eliberată e marcată de zona de sub curbură,

0:10:48.996,0:10:51.027
fiind zona de aici.

0:10:51.027,0:10:53.724
La ecuator, în decembrie sau iunie,

0:10:53.724,0:10:56.980
e eliberată o cantitate mare de NO prin piele.

0:10:56.980,0:10:59.444
Ventura e în sudul Californiei.

0:10:59.444,0:11:01.660
Vara e ca şi cum te-ai afla la ecuator.

0:11:01.660,0:11:03.716
E grozav. Se eliberează mult NO.

0:11:03.716,0:11:07.659
În mijlocul iernii, în schimb, e o cantitate decentă.

0:11:07.659,0:11:11.620
În Edinburgh, vara, în zona de sub curbură e destul de bine,

0:11:11.620,0:11:15.835
dar iarna, cantitatea de NO eliberată

0:11:15.835,0:11:19.693
e în cantităţi extrem de mici.

0:11:19.693,0:11:21.498
Concluzia ?

0:11:21.498,0:11:23.090
Lucrăm încă la acest proces,

0:11:23.090,0:11:25.002
îl dezvoltăm încă şi îl extindem.

0:11:25.002,0:11:26.650
Considerăm că e foarte important,

0:11:26.650,0:11:30.243
că stă la baza diviziunii sănătăţii între nord şi sud în Marea Britanie,

0:11:30.243,0:11:31.874
fiind foarte relevant.

0:11:31.874,0:11:33.562
Considerăm că pielea,

0:11:33.562,0:11:36.450
are depozite foarte mari

0:11:36.450,0:11:38.674
de oxid nitric, precum şi derivaţi ai acestuia.

0:11:38.674,0:11:40.547
Credem că se datorează dietei:

0:11:40.547,0:11:42.818
legumele cu frunze, sfecla roşie, salata,

0:11:42.818,0:11:46.138
conţin oxid nitric, care ajunge în piele.

0:11:46.138,0:11:48.282
E depozitat în piele,

0:11:48.282,0:11:50.682
iar soarele îl transportă

0:11:50.682,0:11:53.315
acolo unde e nevoie de el.

0:11:53.315,0:11:55.794
Mai e de lucru, dar dermatologii...

0:11:55.794,0:11:57.514
Sunt dermatolog.

0:11:57.514,0:12:00.042
Zilnic trebuie să spun oamenilor: „Ai cancer de piele.

0:12:00.042,0:12:01.922
Cauza e soarele. Nu mai sta la soare.”

0:12:01.922,0:12:04.658
Cred însă ca un mesaj mai important e faptul că

0:12:04.658,0:12:08.082
expunerea la soare implică atât beneficii, cât şi riscuri.

0:12:08.082,0:12:13.835
Într-adevăr, soarele e cauza principală a cancerului de piele,

0:12:13.835,0:12:16.706
dar mortalitatea datorată bolilor de inimă e de sute de ori mai mare

0:12:16.706,0:12:18.658
decât cea datorată cancerului de piele.

0:12:18.658,0:12:21.307
Aşadar, trebuie să fim mai conştienţi de asta

0:12:21.307,0:12:23.386
şi să găsim calea de mijloc între risc şi beneficii.

0:12:23.386,0:12:24.858
În ce măsură e sigură expunerea la soare

0:12:24.858,0:12:29.058
şi cum putem s-o practicăm benefic pentru sănătatea noastră generală ?

0:12:29.058,0:12:31.238
Vă mulţumesc foarte mult.

0:12:31.238,0:12:38.135
(Aplauze)