WEBVTT

00:00:08.076 --> 00:00:10.033
Neclaritatea schimbării climatice:

00:00:10.033 --> 00:00:13.223
Cum afectează norii
temperatura Pământului.

00:00:14.503 --> 00:00:20.988
Temperatura medie a Pământului
a crescut cu 0,8 grade din 1750.

00:00:20.988 --> 00:00:24.577
Când concentrația dioxidului de carbon
din atmosferă se va dubla,

00:00:24.577 --> 00:00:28.253
ceea ce e de așteptat să se întâmple
la sfârșitul secolului XXI,

00:00:28.253 --> 00:00:30.583
cercetătorii se așteaptă
ca temperatura globală

00:00:30.583 --> 00:00:35.162
să crească între 1,5 și 4,5 grade Celsius.

00:00:35.602 --> 00:00:39.623
Dacă creșterea e mică, adică 1,5 grade,

00:00:39.623 --> 00:00:43.675
atunci suntem deja la jumătatea drumului,
și ar trebui să ne adaptăm ușor

00:00:43.675 --> 00:00:46.891
deoarece unele regiuni vor fi
mai uscate și mai puțin productive,

00:00:46.891 --> 00:00:50.588
iar altele mai calde, mai umede
și mai productive.

00:00:50.588 --> 00:00:56.062
Dacă creșterea va fi de 4,5 grade Celsius,
aceasta va fi similară ca magnitudine

00:00:56.062 --> 00:01:01.939
cu încălzirea ce a avut loc de la ultima
eră glaciară, acum 22.000 de ani,

00:01:01.939 --> 00:01:03.985
când majoritatea Americii de Nord

00:01:03.985 --> 00:01:06.715
era sub un strat de gheață
gros de doi kilometri

00:01:06.715 --> 00:01:11.040
Asta ar fi o schimbare dramatică a climei.

00:01:11.040 --> 00:01:14.900
E foarte important ca oamenii de știință
să anticipeze schimbările de temperatură

00:01:14.900 --> 00:01:16.864
cu cea mai mare precizie posibilă,

00:01:16.864 --> 00:01:20.294
pentru ca societatea să poată
să își facă un plan pentru viitor.

00:01:20.294 --> 00:01:22.778
Intervalul de incertitudine
actual e prea larg

00:01:22.778 --> 00:01:25.417
pentru a fi încrezător
care e cea mai bună metodă

00:01:25.417 --> 00:01:27.567
de a răspunde schimbărilor climatice.

00:01:27.567 --> 00:01:33.279
Dar această estimare de 1,5-4,5 grade
pentru o dublare a dioxidului de carbon

00:01:33.279 --> 00:01:36.575
nu s-a schimbat în ultimii 35 de ani.

00:01:36.575 --> 00:01:39.707
De ce nu am reușit
să restrângem intervalul?

00:01:39.707 --> 00:01:44.566
Răspunsul e că nu înțelegem prea bine
aerosolii și norii.

00:01:44.566 --> 00:01:47.844
Dar un nou experiment de la CERN
abordează această problemă.

00:01:47.844 --> 00:01:50.292
Pentru a prezice
cum se va schimba temperatura,

00:01:50.292 --> 00:01:53.947
oamenii de știință trebuie să știe
sensibilitatea climatică a Pământului,

00:01:53.947 --> 00:01:57.981
adică schimbarea de temperatură
ca răspuns la forțarea radiativă.

00:01:57.981 --> 00:02:00.640
Forțarea radiativă
e un dezechilibru temporar

00:02:00.640 --> 00:02:06.154
între energia primită de la Soare
și energia reflectată înapoi în spațiu,

00:02:06.154 --> 00:02:09.546
precum dezechilibrul
produs de gazele de seră.

00:02:09.546 --> 00:02:13.114
Pentru a corecta acest dezechilibru,
Pământul se încălzește sau se răcește.

00:02:13.114 --> 00:02:15.663
Putem determina sensibilitatea
climatică a Pământului

00:02:15.663 --> 00:02:18.031
folosind experimentul deja derulat

00:02:18.031 --> 00:02:20.964
în era industrială, începând cu 1750

00:02:20.964 --> 00:02:22.526
și apoi să folosim acest număr

00:02:22.526 --> 00:02:24.646
pentru a determina
cât de mult se va încălzi

00:02:24.646 --> 00:02:29.186
pentru diferite valori ale forțării
radiative în secolul XXI.

00:02:29.186 --> 00:02:31.590
Pentru a face asta trebuie
să știm două lucruri:

00:02:31.590 --> 00:02:35.560
încălzirea globală începând cu anul 1750

00:02:35.560 --> 00:02:39.349
și forțarea radiativă din zilele noastre

00:02:39.349 --> 00:02:42.480
în comparație cu cea
a climatului pre-industrial.

00:02:42.480 --> 00:02:45.043
Pentru forțarea radiativă,
știm că activitățile umane

00:02:45.043 --> 00:02:47.560
au crescut gazele cu efect
de seră din atmosferă,

00:02:47.560 --> 00:02:49.653
ce au încălzit planeta.

00:02:49.653 --> 00:02:53.351
Dar activitățile noastre
au crescut în același timp cantitatea

00:02:53.351 --> 00:02:57.184
de aerosoli din nori, ce au răcit planeta.

00:02:57.654 --> 00:03:01.281
Concentrația pre-industrială a gazelor
cu efect de seră e bine măsurată

00:03:01.281 --> 00:03:05.435
folosind bulele de aer prinse în gheața
din Groenlanda și Antarctica.

00:03:05.435 --> 00:03:08.896
Deci cantitatea gazelor
cu efect de seră e cunoscută,

00:03:08.896 --> 00:03:14.239
dar nu putem măsura direct
cât de înnorat era în 1750.

00:03:14.239 --> 00:03:19.223
Și asta e principala incertitudine
în sensibilitatea climatului Pământului.

00:03:19.223 --> 00:03:21.601
Pentru a înțelege
înnorarea pre-industrială,

00:03:21.601 --> 00:03:24.401
trebuie să folosim modele computerizate
ce simulează precis

00:03:24.401 --> 00:03:28.398
procesele responsabile
de formarea aerosolilor în nori.

00:03:28.398 --> 00:03:32.038
Majoritatea dintre noi știm
că aerosolii sunt prezenți în fixativ,

00:03:32.038 --> 00:03:34.383
dar aceștia sunt doar un tip de aerosoli.

00:03:34.383 --> 00:03:39.116
Aerosolii atmosferici sunt particule
lichide sau solide mici suspendate în aer.

00:03:39.116 --> 00:03:40.570
Acestea pot fi primare,

00:03:40.570 --> 00:03:44.389
provenite din praf, sare de mare
sau arderea vegetației,

00:03:44.389 --> 00:03:49.188
sau secundare, formate prin conversia
gazului în particule în atmosferă,

00:03:49.188 --> 00:03:51.940
cunoscută drept formare de particule.

00:03:51.940 --> 00:03:54.786
Aerosolii sunt peste tot în atmosferă,

00:03:54.786 --> 00:03:58.282
și pot bloca soarele
în mediile urbane poluate,

00:03:58.282 --> 00:04:01.747
sau poate scălda munții
într-o ceață difuză.

00:04:01.747 --> 00:04:05.375
Dar mai important e că o picătură
de ploaie nu se poate forma

00:04:05.375 --> 00:04:07.555
fără o particulă de aerosol.

00:04:07.555 --> 00:04:11.320
Deci fără particule de aerosoli
nu ar exista nori,

00:04:11.320 --> 00:04:14.201
și fără nori nu ar exista apă proaspătă.

00:04:14.201 --> 00:04:18.507
Climatul ar fi mult mai cald
și nu ar exista viață.

00:04:18.507 --> 00:04:22.645
Deci datorăm existența noastră
particulelor de aerosoli.

00:04:22.645 --> 00:04:24.207
În ciuda importanței lor,

00:04:24.207 --> 00:04:26.738
cum se formează aerosolii în atmosferă

00:04:26.738 --> 00:04:30.334
și efectele lor asupra norilor
sunt puțin înțelese.

00:04:30.334 --> 00:04:33.681
Chiar și vaporii responsabili
de formarea particulelor de aerosoli

00:04:33.681 --> 00:04:35.280
nu sunt bine cunoscuți

00:04:35.280 --> 00:04:38.197
deoarece sunt prezenți
doar în cantități minuscule,

00:04:38.197 --> 00:04:42.410
o moleculă la un milion
de milioane de molecule de aer.

00:04:42.410 --> 00:04:45.303
Acest lipsă de înțelegere
e principalul motiv

00:04:45.303 --> 00:04:48.294
pentru marea nesiguranță
a sensibilității climatice

00:04:48.294 --> 00:04:52.680
și pentru intervalului larg
al proiecțiilor climatice.

00:04:52.680 --> 00:04:58.538
Dar într-un experiment de la CERN
numit nesurprinzător „Cloud” (n.t. Nor),

00:04:58.538 --> 00:05:01.501
s-a reușit construirea unui vas de oțel
ce e suficient de mare

00:05:01.501 --> 00:05:05.996
și are o contaminare suficient de mică
încât formarea aerosolilor poate,

00:05:05.996 --> 00:05:09.311
pentru prima dată, să fie măsurată
sub controlul strict

00:05:09.311 --> 00:05:11.231
al condițiilor atmosferice

00:05:11.231 --> 00:05:12.494
în laborator.

00:05:12.734 --> 00:05:17.184
În primii cinci ani de funcționare,
Cloud a identificat vaporii

00:05:17.184 --> 00:05:20.608
responsabili pentru formarea particulelor
de aerosoli din atmosferă,

00:05:20.608 --> 00:05:24.422
și anume: acidul sulfuric,
amoniul, aminele

00:05:24.422 --> 00:05:27.059
și vaporii generați de copaci.

00:05:27.059 --> 00:05:30.718
Folosind un flux de particule ionizate
din acceleratorul de protoni al CERN,

00:05:30.718 --> 00:05:34.844
Cloud investighează dacă razele cosmice

00:05:34.844 --> 00:05:38.555
ajută la formarea aerosolilor în nori.

00:05:38.715 --> 00:05:43.526
Acest proces e fost sugerat drept
un posibil agent climatic natural,

00:05:43.526 --> 00:05:47.077
deoarece fluxul de raze cosmice
ce intră în atmosferă

00:05:47.077 --> 00:05:49.518
variază cu activitatea solară.

00:05:49.808 --> 00:05:53.460
Deci Cloud abordează două întrebări mari:

00:05:53.460 --> 00:05:57.600
cât de înnorat a fost climatul
pre-industrial?

00:05:57.600 --> 00:06:03.069
Și, deci, cât de mult s-au schimbat norii
din cauza activităților umane?

00:06:03.069 --> 00:06:08.232
Aceste cunoștințe ne vor ajuta
să avem proiecții precise în secolul XXI.

00:06:08.232 --> 00:06:10.595
Și a două întrebare: pot fi explicate

00:06:10.595 --> 00:06:13.425
observațiile contradictorii
ale variabilității climei

00:06:13.425 --> 00:06:15.941
din perioada pre-industrială
prin influența

00:06:15.941 --> 00:06:18.533
razelor cosmice asupra norilor?

00:06:19.003 --> 00:06:21.715
Țeluri ambițioase, dar realiste,

00:06:21.715 --> 00:06:23.810
atunci când trăiești cu capul în nori.