0:00:08.076,0:00:10.033
Neclaritatea schimbării climatice:

0:00:10.033,0:00:13.223
Cum afectează norii[br]temperatura Pământului.

0:00:14.503,0:00:20.988
Temperatura medie a Pământului[br]a crescut cu 0,8 grade din 1750.

0:00:20.988,0:00:24.577
Când concentrația dioxidului de carbon[br]din atmosferă se va dubla,

0:00:24.577,0:00:28.253
ceea ce e de așteptat să se întâmple[br]la sfârșitul secolului XXI,

0:00:28.253,0:00:30.583
cercetătorii se așteaptă[br]ca temperatura globală

0:00:30.583,0:00:35.162
să crească între 1,5 și 4,5 grade Celsius.

0:00:35.602,0:00:39.623
Dacă creșterea e mică, adică 1,5 grade,

0:00:39.623,0:00:43.675
atunci suntem deja la jumătatea drumului,[br]și ar trebui să ne adaptăm ușor

0:00:43.675,0:00:46.891
deoarece unele regiuni vor fi[br]mai uscate și mai puțin productive,

0:00:46.891,0:00:50.588
iar altele mai calde, mai umede[br]și mai productive.

0:00:50.588,0:00:56.062
Dacă creșterea va fi de 4,5 grade Celsius,[br]aceasta va fi similară ca magnitudine

0:00:56.062,0:01:01.939
cu încălzirea ce a avut loc de la ultima[br]eră glaciară, acum 22.000 de ani,

0:01:01.939,0:01:03.985
când majoritatea Americii de Nord

0:01:03.985,0:01:06.715
era sub un strat de gheață[br]gros de doi kilometri

0:01:06.715,0:01:11.040
Asta ar fi o schimbare dramatică a climei.

0:01:11.040,0:01:14.900
E foarte important ca oamenii de știință[br]să anticipeze schimbările de temperatură

0:01:14.900,0:01:16.864
cu cea mai mare precizie posibilă,

0:01:16.864,0:01:20.294
pentru ca societatea să poată[br]să își facă un plan pentru viitor.

0:01:20.294,0:01:22.778
Intervalul de incertitudine[br]actual e prea larg

0:01:22.778,0:01:25.417
pentru a fi încrezător[br]care e cea mai bună metodă

0:01:25.417,0:01:27.567
de a răspunde schimbărilor climatice.

0:01:27.567,0:01:33.279
Dar această estimare de 1,5-4,5 grade[br]pentru o dublare a dioxidului de carbon

0:01:33.279,0:01:36.575
nu s-a schimbat în ultimii 35 de ani.

0:01:36.575,0:01:39.707
De ce nu am reușit[br]să restrângem intervalul?

0:01:39.707,0:01:44.566
Răspunsul e că nu înțelegem prea bine[br]aerosolii și norii.

0:01:44.566,0:01:47.844
Dar un nou experiment de la CERN[br]abordează această problemă.

0:01:47.844,0:01:50.292
Pentru a prezice[br]cum se va schimba temperatura,

0:01:50.292,0:01:53.947
oamenii de știință trebuie să știe[br]sensibilitatea climatică a Pământului,

0:01:53.947,0:01:57.981
adică schimbarea de temperatură[br]ca răspuns la forțarea radiativă.

0:01:57.981,0:02:00.640
Forțarea radiativă[br]e un dezechilibru temporar

0:02:00.640,0:02:06.154
între energia primită de la Soare[br]și energia reflectată înapoi în spațiu,

0:02:06.154,0:02:09.546
precum dezechilibrul[br]produs de gazele de seră.

0:02:09.546,0:02:13.114
Pentru a corecta acest dezechilibru,[br]Pământul se încălzește sau se răcește.

0:02:13.114,0:02:15.663
Putem determina sensibilitatea[br]climatică a Pământului

0:02:15.663,0:02:18.031
folosind experimentul deja derulat

0:02:18.031,0:02:20.964
în era industrială, începând cu 1750

0:02:20.964,0:02:22.526
și apoi să folosim acest număr

0:02:22.526,0:02:24.646
pentru a determina[br]cât de mult se va încălzi

0:02:24.646,0:02:29.186
pentru diferite valori ale forțării[br]radiative în secolul XXI.

0:02:29.186,0:02:31.590
Pentru a face asta trebuie[br]să știm două lucruri:

0:02:31.590,0:02:35.560
încălzirea globală începând cu anul 1750

0:02:35.560,0:02:39.349
și forțarea radiativă din zilele noastre

0:02:39.349,0:02:42.480
în comparație cu cea[br]a climatului pre-industrial.

0:02:42.480,0:02:45.043
Pentru forțarea radiativă,[br]știm că activitățile umane

0:02:45.043,0:02:47.560
au crescut gazele cu efect[br]de seră din atmosferă,

0:02:47.560,0:02:49.653
ce au încălzit planeta.

0:02:49.653,0:02:53.351
Dar activitățile noastre[br]au crescut în același timp cantitatea

0:02:53.351,0:02:57.184
de aerosoli din nori, ce au răcit planeta.

0:02:57.654,0:03:01.281
Concentrația pre-industrială a gazelor[br]cu efect de seră e bine măsurată

0:03:01.281,0:03:05.435
folosind bulele de aer prinse în gheața[br]din Groenlanda și Antarctica.

0:03:05.435,0:03:08.896
Deci cantitatea gazelor[br]cu efect de seră e cunoscută,

0:03:08.896,0:03:14.239
dar nu putem măsura direct[br]cât de înnorat era în 1750.

0:03:14.239,0:03:19.223
Și asta e principala incertitudine[br]în sensibilitatea climatului Pământului.

0:03:19.223,0:03:21.601
Pentru a înțelege[br]înnorarea pre-industrială,

0:03:21.601,0:03:24.401
trebuie să folosim modele computerizate[br]ce simulează precis

0:03:24.401,0:03:28.398
procesele responsabile[br]de formarea aerosolilor în nori.

0:03:28.398,0:03:32.038
Majoritatea dintre noi știm[br]că aerosolii sunt prezenți în fixativ,

0:03:32.038,0:03:34.383
dar aceștia sunt doar un tip de aerosoli.

0:03:34.383,0:03:39.116
Aerosolii atmosferici sunt particule[br]lichide sau solide mici suspendate în aer.

0:03:39.116,0:03:40.570
Acestea pot fi primare,

0:03:40.570,0:03:44.389
provenite din praf, sare de mare[br]sau arderea vegetației,

0:03:44.389,0:03:49.188
sau secundare, formate prin conversia[br]gazului în particule în atmosferă,

0:03:49.188,0:03:51.940
cunoscută drept formare de particule.

0:03:51.940,0:03:54.786
Aerosolii sunt peste tot în atmosferă,

0:03:54.786,0:03:58.282
și pot bloca soarele[br]în mediile urbane poluate,

0:03:58.282,0:04:01.747
sau poate scălda munții[br]într-o ceață difuză.

0:04:01.747,0:04:05.375
Dar mai important e că o picătură[br]de ploaie nu se poate forma

0:04:05.375,0:04:07.555
fără o particulă de aerosol.

0:04:07.555,0:04:11.320
Deci fără particule de aerosoli[br]nu ar exista nori,

0:04:11.320,0:04:14.201
și fără nori nu ar exista apă proaspătă.

0:04:14.201,0:04:18.507
Climatul ar fi mult mai cald[br]și nu ar exista viață.

0:04:18.507,0:04:22.645
Deci datorăm existența noastră[br]particulelor de aerosoli.

0:04:22.645,0:04:24.207
În ciuda importanței lor,

0:04:24.207,0:04:26.738
cum se formează aerosolii în atmosferă

0:04:26.738,0:04:30.334
și efectele lor asupra norilor[br]sunt puțin înțelese.

0:04:30.334,0:04:33.681
Chiar și vaporii responsabili[br]de formarea particulelor de aerosoli

0:04:33.681,0:04:35.280
nu sunt bine cunoscuți

0:04:35.280,0:04:38.197
deoarece sunt prezenți[br]doar în cantități minuscule,

0:04:38.197,0:04:42.410
o moleculă la un milion[br]de milioane de molecule de aer.

0:04:42.410,0:04:45.303
Acest lipsă de înțelegere[br]e principalul motiv

0:04:45.303,0:04:48.294
pentru marea nesiguranță[br]a sensibilității climatice

0:04:48.294,0:04:52.680
și pentru intervalului larg[br]al proiecțiilor climatice.

0:04:52.680,0:04:58.538
Dar într-un experiment de la CERN[br]numit nesurprinzător „Cloud” (n.t. Nor),

0:04:58.538,0:05:01.501
s-a reușit construirea unui vas de oțel[br]ce e suficient de mare

0:05:01.501,0:05:05.996
și are o contaminare suficient de mică[br]încât formarea aerosolilor poate,

0:05:05.996,0:05:09.311
pentru prima dată, să fie măsurată[br]sub controlul strict

0:05:09.311,0:05:11.231
al condițiilor atmosferice

0:05:11.231,0:05:12.494
în laborator.

0:05:12.734,0:05:17.184
În primii cinci ani de funcționare,[br]Cloud a identificat vaporii

0:05:17.184,0:05:20.608
responsabili pentru formarea particulelor[br]de aerosoli din atmosferă,

0:05:20.608,0:05:24.422
și anume: acidul sulfuric,[br]amoniul, aminele

0:05:24.422,0:05:27.059
și vaporii generați de copaci.

0:05:27.059,0:05:30.718
Folosind un flux de particule ionizate[br]din acceleratorul de protoni al CERN,

0:05:30.718,0:05:34.844
Cloud investighează dacă razele cosmice

0:05:34.844,0:05:38.555
ajută la formarea aerosolilor în nori.

0:05:38.715,0:05:43.526
Acest proces e fost sugerat drept[br]un posibil agent climatic natural,

0:05:43.526,0:05:47.077
deoarece fluxul de raze cosmice[br]ce intră în atmosferă

0:05:47.077,0:05:49.518
variază cu activitatea solară.

0:05:49.808,0:05:53.460
Deci Cloud abordează două întrebări mari:

0:05:53.460,0:05:57.600
cât de înnorat a fost climatul[br]pre-industrial?

0:05:57.600,0:06:03.069
Și, deci, cât de mult s-au schimbat norii[br]din cauza activităților umane?

0:06:03.069,0:06:08.232
Aceste cunoștințe ne vor ajuta[br]să avem proiecții precise în secolul XXI.

0:06:08.232,0:06:10.595
Și a două întrebare: pot fi explicate

0:06:10.595,0:06:13.425
observațiile contradictorii[br]ale variabilității climei

0:06:13.425,0:06:15.941
din perioada pre-industrială[br]prin influența

0:06:15.941,0:06:18.533
razelor cosmice asupra norilor?

0:06:19.003,0:06:21.715
Țeluri ambițioase, dar realiste,

0:06:21.715,0:06:23.810
atunci când trăiești cu capul în nori.