Ridicaţi mâna dacă recunoașteți cel puţin o persoană de pe ecran. Uau, aproape toată sala! Într-adevăr, sunt foarte cunoscuţi în domeniile lor. Ştiţi ce au cu toţii în comun? Toţi au murit din cauza cancerului pancreatic. Deși sunt povești extrem de triste, aceste povești personale ne-au ajutat să atragem atenția asupra gradului de mortalitate al acestei boli. A devenit a treia cauză a deceselor cauzate de cancer şi doar 8% din pacienţi supravieţuiesc mai mult de 5 ani. Este un număr foarte mic, mai ales dacă îl comparăm cu cancerul la sân, unde rata de supravieţuire este de aproape 90%. Aşadar, nu ne mai surprinde faptul că a fi diagnosticat cu cancer pancreatic înseamnă să accepţi o condamnare la moarte aproape sigură. Şocant, totuşi, este faptul că în ultimii 40 de ani, acest număr nu s-a schimbat deloc, în timp ce multe progrese au fost realizate pentru celelalte tipuri de tumori. Cum putem crește eficiența tratamentului împotriva cancerului? În calitate de antreprenor biomedical, îmi place să lucrez la probleme care par imposibile, să le înţeleg limitele şi să încerc să găsesc soluţii noi, inovative, care pot schimba rezultatul final. Prima veste proastă în legătură cu cancerul pancreatic este că pancreasul se află în mijlocul abdomenului, la propriu. E reprezentat pe ecran cu portocaliu. Dar aproape că nu-l vezi până nu îndepărtezi toate celelalte organe din faţă. Este, de asemenea, înconjurat de multe alte organe vitale, precum ficatul, stomacul, canalul biliar. Capacitatea tumorii de a creşte în aceste organe este motivul pentru care cancerul pancreatic e una din cele mai dureroase tipuri de tumori. Localizarea greu accesibilă îi împiedică pe doctori să o îndepărteze chirurgical, cum se procedează în cazul cancerului de sân, de exemplu. Toate acestea fac chemoterapia să fie singura opţiune pentru un pacient cu cancer pancreatic. Asta ne aduce la următoarea veste proastă: tumorile cancerului pancreatic au foarte puţine vase de sânge. De ce-ar trebui să ne preocupe vasul de sânge al unei tumori? Să ne gândim un moment cum funcţionează chemoterapia. Medicamentul este injectat în venă şi navighează prin corp până când ajunge la locul tumorii. E ca şi condusul pe o autostradă, încercând să ajungi la destinaţie. Dar dacă pe autostradă nu există o ieşire către destinaţia ta? Nu vei ajunge niciodată acolo. Asta e exact aceeaşi problemă pentru chemoterapie şi cancerul pancreatic. Medicamentele navighează prin tot corpul tău. Vor ajunge la organele sănătoase, având un efect toxic ridicat asupra pacientului în ansamblu, dar foarte puţin va ajunge la tumoare. Prin urmare, eficacitatea este foarte limitată. Mi se pare contrar raţiunii să tratezi întregul corp pentru a ţinti un anumit organ. Totuşi, în ultimii 40 de ani, s-au făcut cercetări şi eforturi cu fonduri substanţiale pentru găsirea de noi medicamente potente care să trateze cancerul pancreatic, dar nu s-a făcut nimic pentru a le schimba posologia. Acum, după două veşti proaste, am și-o veste bună, sper! Cu un colaborator de la MIT şi Spitalul General Massachusetts din Boston, am revoluţionat modul în care tratăm cancerul transformând în realitate transportul localizat al medicamentului. Practic, te paraşutăm exact la destinaţie, astfel încât nu mai trebuie să parcurgi toată autostrada. Am încorporat medicamentul în dispozitive care arată ca acesta. Sunt suficient de flexibile încât să poată fi pliate pentru a încăpea în cateter, iar doctorul le poate insera direct pe tumoare printr-o intervenție minim invazivă. Sunt însă și suficient de solide încât, odată poziționate pe tumoare, vor acționa ca o colivie. Vor împiedica efectiv tumoarea să pătrundă în alte organe, controlând metastazele. Dispozitivele sunt și biodegradabile. Odată pătrunse în organism, încep să se dizolve, livrând medicamentul local, uşor şi mai eficient decât în cazul tratamentelor actuale asupra întregului corp. În studiul pre-clinic, am demonstrat că această abordare localizată poate îmbunătăţi de 12 ori răspunsul la tratament. Așadar, am luat un medicament deja cunoscut şi doar prin dirijarea lui localizată, acolo unde e cea mai mare nevoie de el, am obţinut un răspuns de 12 ori mai puternic, reducând efectul toxic sistemic. Lucrăm încontinuu pentru a duce această tehnologie la nivelul următor. Finalizăm testarea pre-clinică şi modelul animal necesar înainte de a cere acordul celor de la FDA pentru studii clinice. În prezent, majoritatea pacienţilor vor muri din cauza cancerului pancreatic. Sperăm că într-o zi, le vom putea reduce durerea, mări speranţa de viaţă şi poate vom reuși să facem din cancerul pancreatic o boală vindecabilă. Reconsiderând modul în care livrăm medicamentul, nu numai că-l facem mai puternic şi mai puţin toxic, dar, de asemenea, permitem găsirea unor soluţii noi, inovative, pentru majoritatea celorlalte probleme imposibile ale pacienţilor care suferă de cancer pancreatic și nu numai. Mulţumesc foarte mult. (Aplauze)