Tom Steinberg: Datele publice deschise reprezintă orice informație culeasă de către autoritățile publice, în general în scop propriu, și care sunt apoi puse la dispoziția altor persoane pentru a fi folosite în scopuri proprii. Rufus Pollock: Datele guvernamentale sunt cele deschise. Iar „deschise” înseamnă că fiecare este liber să le utilizeze, reutilizeze și să le redistribuie. Aine McGuire: Mișcarea pentru date deschise este o modalitate de a transforma relația dintre cetățeni și guvern, astfel încât fiecare să știe ce se întâmplă, iar, dacă fiecare știe ce se întâmplă, va fi atunci mult mai ușor pentru ambele părți să participe într-un mod mai echitabil în societate. Chris Taggart: Viețile noastre sunt din ce în ce mai mult dominate de date, de fapt, viețile noastre reprezintă tot mai mult date. Ținând cont de aceasta, a nu putea să consultăm informații despre noi, despre unde locuim, despre cine ne reprezintă, despre companiile care au contracte cu statul și așa mai departe duce la o subminare a democrației. Rob McKinnon: Sensul este mult mai larg decât sfera guvernului. Guvernul este, de fapt, doar unul dintre participanții din cadrul societății noastre. Ceea ce vedem că se întâmplă este, în realitate, preambulul unei schimbări sociale majore, al unei schimbări sociale globale. Împreună, avem capacitatea de a transforma modul în care funcționează societatea. La nivel global, prin intermediul site-urilor precum Wikipedia sau al colecțiilor de date structurate, creionăm o imagine de ansamblu asupra modului în care funcționează societatea și a modului în care ne organizăm. Astfel, ne aflăm practic în pragul unei schimbări majore în privința modului în care operăm... Rufus Pollock: Există trei moduri prin care datele publice deschise pot face lumea mai bună. Primul: ele permit companiilor, persoanelor sau organizațiilor non-profit să creeze și să dezvolte aplicații și servicii interesante, utile și valoroase. În al doilea rând, cred că este vorba despre democrație, despre participarea la viața publică, despre transparența care ne permite să vedem ce fac autoritățile. Și în al treilea rând: de ce nu? Deschiderea datelor publice este practic lipsită de costuri, așa că de ce să nu fie deschise datele care există și care sunt colectate deja? Tom Steinberg: Datele deschise sunt importante din diferite motive, și toate sunt la fel de însemnate. Avem posibilitatea de a genera valoare economică, aspect ce ocupă un loc prioritar în mintea oamenilor în aceste vremuri de criză. Crearea mai multor locuri de muncă și a mai multor companii, de companii mai profitabile, pentru a genera mai multe venituri fiscale. În mod evident, acesta este miza potențialului datelor deschise. Mai există și problema clasică a punerii la dispoziție a datelor astfel încât să putem detecta eventualele cazuri de corupție și utilizare abuzivă a banilor sau practicile necinstite ori ilegale și care, chiar dacă nu implică bani, se desfășoară în secret într-un fel sau altul. Ton Zijlstra: Ne putem aștepta ca oamenii să înființeze afaceri prin care sa adauge valoare datelor, preluând aceste date și utilizându-le pentru o anumită aplicație. Este vorba, de asemenea, de transparență, dar și de o auto-responsabilizare a oamenilor, care să le permită să ia decizii care le afectează viața pe baza informațiilor care nu erau disponibile înainte. De asemenea, este vorba de obținerea unui grad mai mare de eficiență și de eficacitate a organizațiilor care creează aceste date. Rufus Pollock: De exemplu, realizăm un proiect denumit wheredoesmymoneygo.org ("undeseducbaniimei.org") pentru a vă arăta unde ajung banii dumneavoastră, în calitate de contribuabili, aspect pe care îl consider foarte important. Cred că ar fi interesant să știm - în fond, aceasta este cea mai importantă contribuție pe care o aducem statului - unde merg acești bani de fapt? Fără date deschise la nivel de autorități publice, nu pot răspunde la această întrebare. David Eaves: Folosim datele federale cu privire la poluare și le introducem într-o hartă cu date electorale pentru a vă arăta în dreptul codului dumneavoastră poștal sau în orice zonă care vă interesează ce instalații se află în apropiere, cum poluează acestea, ce poluează și în circumscripția cui se află. Puteți, așadar, să începeți să examinați cum se prezintă nivelurile de poluare din jurul dumneavoastră. Tom Steinberg: MySociety creează și administrează diferite site-uri web civice și sociale. Prin site civic și social mă refer la cele care răspund la întrebări cum ar fi: „cine sunt politicienii care mă reprezintă?”, „cum mă pot adresa lor?”, „ce spun ei în Parlament?”, „cum votează?”, „ce fac cu banii pe care ei îi primesc?” - aceasta este latura democratică. Cât privește latura civică, creăm servicii care oferă răspunsuri la întrebări de genul: „Cum să fac să se rezolve problemele de pe strada mea?” „Cum să obțin de la autorități informațiile de care am nevoie?” Și, în curând, și la întrebarea „Cum să fac să se rezolve problemele legate de transport?” etc. David Eaves: În Vancouver, programul de ridicare a gunoiului este foarte fluctuant... se schimbă în mod regulat, iar oamenii uită mereu când să-și scoată gunoiul afară. Dar acum, ei pot să intre pe un site, se pot înregistra, iar noi le trimitem un e-mail în care le spunem „Mâine se ridică gunoiul de pe strada dumneavoastră”. Este genul de aplicație pe care cetățeanul obișnuit o pricepe foarte repede și care are o utilizare imediată. Și astfel, atunci când consultă aplicația VanTrash, se întreabă „Deci asta înseamnă date deschise?” Noi le răspundem că da, iar ei spun „Aș vrea să existe cât mai multe programe de acest gen”. Richard Cyganiak: La nivelul Uniunii Europene, ar fi foarte interesant dacă am putea efectiv să adunăm toate aceste date într-un singur loc, pentru a putea efectua căutări în diferite țări și a începe efectiv să comparăm informațiile între țări. Jack Thurston: Ceea ce încercăm să facem prin intermediul Farmsubsidy.org este să conectăm toate datele dezvăluite de autorități într-un centru de date unic. Cetățenii vor putea astfel să intre pe internet și să afle ce se întâmplă nu numai în țara lor, ci și în alte țări și să compare câte fonduri primesc fermele într-o parte a UE comparativ cu alte părți, care este contribuția cetățenilor la această politică și cât îi costă dacă provin dintr-o anumită țară comparativ cu o alta. Iată germenul unei dezbateri paneuropene care ar trebui să existe, având în vedere că această politică are un caracter paneuropean. Erik Swanson: Unul dintre exemplele mele preferate despre modul în care au fost reutilizate datele Băncii Mondiale a survenit la scurt timp după ce am deschis baza de date. Am primit un mesaj din partea unui grup care luase, pur și simplu, întreaga noastră bază de date și care a analizat lacunele prezente în aceste date, producând apoi hărți care indică, țară cu țară, indicator cu indicator, an de an, unde se află aceste lacune. Acest lucru nu ne-a spus nimic nou, dar ne-a prezentat lucrurile într-un mod cu totul inedit și, evident, vizibil pentru oricine altcineva care ar dori să le vadă. Karin Christiansen: Am ajuns în punctul în care avem nevoie ca datele să fie publicate și, pentru a le putea cartografia și compara, avem nevoie de un standard pentru ca aceste date să poată fi făcute publice. Deoarece este necesar ca, în Uganda sau în Afganistan, nu doar să se știe ce face Departamentul pentru Dezvoltare Internațională (DDI) cu banii Regatului Unit sau ce se face cu banii americani, ci să se știe și cum toate aceste elemente se potrivesc unele cu altele. Simon Parrish: Lucrăm, în prezent, la o inițiativă intitulată “Inițiativa pentru transparența ajutorului internațional”, care își propune să dezvolte standarde privind transparența donatorilor care au legătură cu autoritățile atunci când acordă ajutoare. Ei trebuie să răspundă în fața cetățenilor și contribuabililor din propria țară, dar și în fața diverselor părți interesate din țările în curs de dezvoltare, de la guvernele țărilor respective până la organizațiile societății civile sau la parlamentari toți dorind să fie mai bine informați în legătură cu banii care intră în țara lor. Accesibilitatea și disponibilitatea acestor date prezintă potențialul de a schimba radical modul în care sunt cheltuiți banii destinați ajutoarelor, precum și eficacitatea cu care acești bani sunt cheltuiți. Este important ca aceste date să fie deschise, pentru a putea fi reutilizate de diferite grupuri, în diferite moduri pentru a le fi accesibile acestor grupuri într-un mod care să răspundă nevoilor lor specifice. Erik Swanson: Unele dintre graficele lui Hans Rosling, aplicația Gapminder în care acesta ilustrează progresele țărilor în timp, utilizând grafice tot mai animate... Chiar și înainte ca datele noastre să devină disponibile, Hans le utiliza în graficele sale Gapminder, dovedindu-se a fi extrem de eficace în creșterea nivelului de conștientizare a aspectelor legate de dezvoltare. Tom Steinberg: Cum pot fi convinse autoritățile care nu sunt interesate de Datele Deschise că acestea merită timpul, banii și eforturile lor? Cred că demonstrația este cu adevărat esențială aici. Demonstrația că serviciile sunt bune, că sunt utile... și mai ales pentru servicii care sunt ușor de explicat, care oferă o valoare evidentă și beneficii generale și nu beneficii de nișă... David Eaves: Avem trei obiective. Primul este: haideți să construim o comunitate în jurul datelor deschise în cât mai multe orașe din întreaga lume care doresc acest lucru. Apoi, haideți să oferim un loc unde politicienii locali și funcționarii autorităților publice să îi întâlnească pe oamenii care sunt preocupați de aceste aspecte, oamenii care angajează în această inițiativă și care conștientizează lucrurile inovatoare care petrec în lume și cât de multe se realizează de fapt, și să vadă că dacă alții o fac, o pot face și ei. Iar, în al treilea rând, haideți să construim efectiv ceva. Haideți să convingem fiecare comunitate să construiască ceva, deoarece nimic nu îi poate face pe oameni să înțeleagă mai bine de ce datele deschise contează decât o vizualizare profundă care să le permită să își înțeleagă comunitatea într-o manieră în care n-au mai înțeles-o până atunci. Jack Thurston: Misiunea noastră este să le reamintim oamenilor cât de important este să avem acces la datele referitoare la ce fac cei care ne conduc, fie încurajând jurnaliștii să scrie articole sau ajutând ONG-urile să-și construiască propriile campanii în jurul datelor, fie creând aplicații web pentru cetățenii obișnuiți, care să poată intra pe internet și să găsească informații despre ce se întâmplă. Trebuie să putem demonstra că o lume în care datele publice sunt deschise este mai bună decât o lume în care acestea sunt închise. Rufus Pollock: În mod normal, cele mai bune lucruri pe care o nouă tehnologie le aduce cu sine sunt cele la care nu ne-am fi gândit. . Să ne imaginăm electricitatea, în anii 1820, când Faraday îi demonstra lui Gladstone electricitatea la Royal Society. Gladstone îi spune lui Faraday, „Da, este foarte ingenios, poți face să se contracte picioarele broaștei, dar care este rostul electricității?” Faraday îi răspunde lui Gladstone: „Dar care este rostul unui bebeluș? ... Ei bine, el va deveni ceva...” Iar eu cred că ideea aici legată de datele deschise este că trăim într-o eră a informației, într-o societate informațională - datele și informațiile reprezintă infrastructura-cheie a acestei lumi. Ton Zijlstra: Dacă ne uităm la modul în care oamenii rezolvă probleme, vedem că ne repezim spre soluțiile simple, chiar dacă este vorba de probleme dificile și complexe. De aceea, cred că trebuie să folosim datele pe care le avem cu privire la viețile noastre și la mediul înconjurător pentru a găsi nu soluții simple, ci răspunsuri realizabile pentru problemele dificile cu care ne confruntăm.