WEBVTT

00:00:01.031 --> 00:00:05.267
Aţi auzit de IQ, coeficientul
de inteligenţă, dar ce e Psy-Q?

00:00:05.407 --> 00:00:07.564
Cât ştiţi despre ce vă animă

00:00:07.564 --> 00:00:11.347
şi cât de bine anticipaţi comportamentul
altora sau chiar al vostru?

00:00:11.497 --> 00:00:14.957
Cât e greşit din ce credeţi
că ştiţi despre psihologie?

00:00:14.957 --> 00:00:18.909
Să aflăm, enumerând 10 mituri,
cele mai renumite, ale psihologiei.

00:00:18.909 --> 00:00:22.441
Aţi auzit că bărbaţii şi femeile
sunt diferiţi psihologic,

00:00:22.441 --> 00:00:24.702
de parcă ei ar fi de pe Marte
şi ele de pe Venus.

00:00:24.702 --> 00:00:26.577
Dar cât sunt de diferiţi, de fapt?

00:00:26.577 --> 00:00:31.270
Să aflăm asta analizând ceva
la care chiar sunt diferiţi

00:00:31.495 --> 00:00:34.616
şi să facem un grafic comun
al caracteristicilor pe sexe.

00:00:35.326 --> 00:00:38.352
Distanţa la care aruncă o minge
e foarte diferită.

00:00:38.352 --> 00:00:43.017
Iată rezultatele bărbaţilor:
o așa-numită distribuţie normală.

00:00:43.017 --> 00:00:46.319
Câţiva aruncă mingea foarte departe,
câţiva o aruncă puţin,

00:00:46.319 --> 00:00:48.235
dar majoritatea la o distanţă medie.

00:00:48.235 --> 00:00:51.650
La femei e aceeaşi distribuţie,
dar diferenţa e mare.

00:00:51.650 --> 00:00:56.367
Un bărbat obişnuit aruncă
mai departe decât 98% din femei.

00:00:56.367 --> 00:01:01.268
Acum să analizăm diferenţele psihologice
pe sexe, pe aceeaşi scală standardizată.

00:01:02.518 --> 00:01:04.532
Orice psiholog vă poate spune că

00:01:04.532 --> 00:01:06.702
că bărbaţii sunt mai buni
la orientarea în spaţiu decât femeile,

00:01:06.702 --> 00:01:10.881
de exemplu la orientarea pe hartă
şi aşa e, dar cât de mare e diferenţa?

00:01:11.267 --> 00:01:14.918
E infimă, liniile aproape că se suprapun.

00:01:14.918 --> 00:01:18.874
De fapt, femeia obişnuită
e mai pricepută decât 33% din bărbaţi

00:01:18.874 --> 00:01:23.242
iar dacă procentajul ar fi de 50%
sexele ar fi perfect egale.

00:01:23.662 --> 00:01:26.489
Reţineţi că diferența asta şi următoarea

00:01:26.489 --> 00:01:30.834
sunt cam cele mai mari
găsite vreodată în psihologie.

00:01:30.894 --> 00:01:32.234
Iat-o pe următoarea.

00:01:32.234 --> 00:01:35.176
Orice psiholog vă va spune
că femeile sunt mai bune

00:01:35.176 --> 00:01:36.974
la limbi străine şi la gramatică,
decât bărbaţii.

00:01:36.974 --> 00:01:40.567
Iată rezultatele la un test standard
de gramatică: femeile și bărbații.

00:01:40.567 --> 00:01:44.234
Femeile sunt mai bune, în medie,
dar graficele sunt atât de apropiate

00:01:44.234 --> 00:01:47.600
încât 33% din bărbaţi sunt mai buni
decât media femeilor

00:01:47.600 --> 00:01:52.010
şi dacă ar fi 50%, ar fi perfect egali.

00:01:52.240 --> 00:01:54.417
Aşa că nu-i cât distanţa
de la Venus la Marte.

00:01:54.417 --> 00:01:57.017
Mai bine zis e cât diferenţa
dintre Mars şi Snickers:

00:01:57.017 --> 00:02:00.651
care-s cam la fel: una cu puţin
mai multe nuci decât cealaltă.

00:02:01.221 --> 00:02:02.767
Nu vă spun care.

00:02:02.767 --> 00:02:06.271
Acum că v-aţi încălzit,
hai să vă psihoanalizez

00:02:06.271 --> 00:02:08.816
cu faimosul test Rorschach,
cu pete de cerneală.

00:02:08.816 --> 00:02:12.516
Vedeţi aici doi urşi sau doi oameni
sau mai ştiu eu ce.

00:02:12.516 --> 00:02:13.843
Dar ce credeţi că fac?

00:02:13.843 --> 00:02:16.659
Ridicaţi mâna dacă credeţi că se salută.

00:02:17.239 --> 00:02:18.732
Nu mulţi. Bine.

00:02:18.732 --> 00:02:20.895
Care credeți că și-au dat „high five”?

00:02:21.085 --> 00:02:23.386
Bun. Care credeţi că se bat?

00:02:23.716 --> 00:02:24.983
Doar câţiva.

00:02:24.983 --> 00:02:29.528
Dacă credeţi că se salută,
sunteţi o persoană prietenoasă.

00:02:29.528 --> 00:02:33.234
Dacă credeţi că se bat,
sunteţi mai recalcitranţi, mai agresivi.

00:02:33.234 --> 00:02:34.952
Pe scurt, sunteţi iubitori sau luptători.

00:02:34.952 --> 00:02:36.467
Dar asta?

00:02:36.467 --> 00:02:39.267
Nu mai votăm, la 3 strigaţi ce vedeţi.

00:02:39.267 --> 00:02:41.184
1, 2, 3!

00:02:41.184 --> 00:02:43.318
(Spectatorii strigă)

00:02:43.498 --> 00:02:45.484
Am auzit „hamster”. Cine a zis?

00:02:45.484 --> 00:02:48.435
E foarte îngrijorător.
Cineva a zis „hamster”.

00:02:48.435 --> 00:02:51.934
Ar trebui să vedeţi
un fel de animal cu două picioare

00:02:51.934 --> 00:02:54.034
şi imaginea lui în oglindă.

00:02:54.034 --> 00:02:58.768
Dacă nu, înseamnă
că procesaţi greu situaţii complexe,

00:02:58.768 --> 00:03:00.459
unde se întâmplă multe deodată.

00:03:00.459 --> 00:03:03.543
Doar că, desigur,
nu înseamnă deloc asta.

00:03:03.543 --> 00:03:06.168
Testele Rorschach cu cerneală
nu sunt validate

00:03:06.168 --> 00:03:11.086
pentru diagnosticarea personalităţii
şi nu sunt folosite în psihologia modernă.

00:03:11.086 --> 00:03:13.150
Un studiu recent a demonstrat

00:03:13.150 --> 00:03:17.414
că dacă încerci să diagnostichezi
personalitatea cu testele Rorschach

00:03:17.414 --> 00:03:22.683
găseşti 1/6 schizofrenici
între subiecţi aparent absolut normali.

00:03:23.513 --> 00:03:25.934
Dacă asta nu v-a ieșit bine,

00:03:25.934 --> 00:03:28.524
poate nu sunteți tocmai
o persoană de tip vizual.

00:03:28.524 --> 00:03:30.765
Să facem un alt test ca să aflăm.

00:03:30.765 --> 00:03:33.629
Când faceţi o prăjitură, ce preferaţi,

00:03:33.629 --> 00:03:35.016
– vă rog să ridicaţi mâna –

00:03:35.016 --> 00:03:37.150
preferaţi o carte cu poze?

00:03:37.790 --> 00:03:39.634
Da, câţiva.

00:03:39.634 --> 00:03:41.101
Să vă ghideze un prieten?

00:03:41.101 --> 00:03:44.439
Sau o începeţi şi-o potriviţi din mers?

00:03:45.029 --> 00:03:46.016
Destui.

00:03:46.016 --> 00:03:51.067
Bun. Dacă aţi ales prima variantă
înseamnă că aveţi memorie vizuală

00:03:51.067 --> 00:03:53.799
şi cel mai bine reţineţi când informaţia
vă e prezentată vizual.

00:03:53.799 --> 00:03:56.366
Dacă aţi ales a doua variantă,
aveţi memorie auditivă,

00:03:56.366 --> 00:04:00.015
învăţaţi mai bine când informaţia
vă e prezentată în format sonor,

00:04:00.015 --> 00:04:03.065
iar a treia variantă e pentru cei
cu memorie kinestezică,

00:04:03.065 --> 00:04:06.135
care învaţă când pun mâna și fac.

00:04:06.135 --> 00:04:10.818
Doar dacă nu-i aşa, cum cred c-aţi ghicit,
pentru că toate astea-s un mit:

00:04:10.818 --> 00:04:14.759
tipologiile de învăţare sunt născocite
şi n-au nicio bază ştiinţifică.

00:04:15.399 --> 00:04:18.411
Ştim din studii riguros controlate:


00:04:18.411 --> 00:04:23.514
când subiecţilor li se dă ceva de învăţat
în stilul preferat sau în cel opus,

00:04:23.514 --> 00:04:26.932
asta nu influenţează deloc
cantitatea informaţiilor reţinute.

00:04:26.932 --> 00:04:31.065
Dacă stai să te gândeşti o clipă,
îţi dai seama că aşa e.

00:04:31.065 --> 00:04:37.148
E clar că forma optimă de prezentare
nu ţine de tine, ci de ce anume înveţi.

00:04:37.148 --> 00:04:41.441
Ai putea învăţa să conduci o maşină
doar ascultând indicaţii verbale,

00:04:41.441 --> 00:04:43.598
fără o experienţă kinestezică?

00:04:43.598 --> 00:04:48.231
Ai putea rezolva sisteme de ecuaţii
doar în cap, fără să le scrii?

00:04:48.231 --> 00:04:52.666
Ai putea recapitula pentru arhitectură
dansând, dacă ai memorie kinestezică?

00:04:52.666 --> 00:04:57.268
Nu, trebuie ca ce ai de învăţat
să-ţi fie predat cu metoda potrivită,

00:04:57.268 --> 00:04:59.148
nu în funcţie de cum îţi place.

00:04:59.448 --> 00:05:03.911
Mulţi sunteţi studenţi de nota 10
și recent v-aţi dat bacalaureatul.

00:05:03.911 --> 00:05:08.763
Dacă nu aţi luat nota scontată,
nu puteți da vina pe stilul de învăţat,

00:05:08.763 --> 00:05:12.095
dar ați putea da vina pe gene.

00:05:12.095 --> 00:05:16.097
Aici mă refer la un studiu recent
de la University College London,

00:05:16.097 --> 00:05:22.309
care a găsit că 58% din diferenţele
rezultatelor la bacalaureat

00:05:22.309 --> 00:05:24.084
ţin de factori genetici.

00:05:24.084 --> 00:05:26.980
E o cifră foarte exactă,
cum s-a ajuns la ea?

00:05:26.980 --> 00:05:32.385
Ca să aflăm cum influenţează genele
rezultatele într-un anumit mediul extern,

00:05:32.385 --> 00:05:34.869
studiem gemeni.

00:05:34.869 --> 00:05:39.914
Gemeni identici au 100%
acelaşi mediu şi aceleaşi gene,

00:05:39.914 --> 00:05:43.747
pe când gemenii neidentici
au 100% acelaşi mediu,

00:05:43.747 --> 00:05:47.211
dar ca orice frate şi soră,
au doar 50% gene comune.

00:05:47.211 --> 00:05:51.928
Comparând rezultatele similare
ale gemenilor identici

00:05:51.928 --> 00:05:55.430
cu cele ale gemenilor neidentici,
ajutându-ne de matematici speciale,

00:05:55.430 --> 00:06:00.995
aflăm cât din diferenţe şi performanţă
se datorează mediului şi cât genelor.

00:06:00.995 --> 00:06:04.293
Reiese că 58% se datorează genelor.

00:06:04.983 --> 00:06:09.055
Nu vreau să subminez munca
depusă de voi şi de profesorii voştri.

00:06:09.055 --> 00:06:11.479
Dar dacă n-aţi luat notele sperate,

00:06:11.479 --> 00:06:15.779
puteţi da vina pe părinţi
sau măcar pe genele lor.

00:06:15.779 --> 00:06:20.846
N-ar trebui să daţi vina
pe emisfera voastră preponderentă,

00:06:20.846 --> 00:06:22.740
pentru că şi ăsta e un mit.

00:06:22.740 --> 00:06:27.545
Mitul e că emisfera stângă e logică,
rezolvă ecuaţii ca asta,

00:06:27.545 --> 00:06:30.911
iar cea dreaptă e mai creativă,
adică e mai bună la muzică.

00:06:30.911 --> 00:06:34.229
Şi ăsta e un mit,
pentru că aproape orice facem

00:06:34.229 --> 00:06:37.263
necesită comunicarea
între cam toate compartimentele cerebrale,

00:06:37.263 --> 00:06:39.759
până şi ceva obişnuit
ca o conversaţie banală.

00:06:40.629 --> 00:06:46.029
Totuşi acest mit a supravieţuit pentru că
există un sâmbure de adevăr în el.

00:06:46.060 --> 00:06:50.915
O versiune a acestui mit e că stângacii
sunt mai creativi decât dreptacii.

00:06:50.915 --> 00:06:54.411
Pare logic, pentru că mâinile
sunt coordonate de emisferele opuse,

00:06:54.411 --> 00:06:59.164
deci stângacii au emisfera dreaptă
uşor mai activă decât cea stângă,

00:06:59.164 --> 00:07:02.912
iar emisfera dreaptă e mai creativă.

00:07:02.912 --> 00:07:06.596
Nu e strict adevărat că stângacii
sunt mai creativi decât dreptacii.

00:07:06.596 --> 00:07:12.046
Ambidextrii, cei care-şi folosesc
ambele mâini la diferite sarcini,

00:07:12.046 --> 00:07:16.729
sunt mai creativi
decât dreptacii sau stângacii,

00:07:16.729 --> 00:07:19.479
deoarece folosirea ambelor mâini presupune
să ai ambele emisfere cerebrale

00:07:19.479 --> 00:07:24.130
în comunicare permanentă
şi asta dă o gândire flexibilă şi creativă.

00:07:24.130 --> 00:07:27.515
Mitul stângaciului creativ
a apărut datorită faptului

00:07:27.515 --> 00:07:31.197
că stângacii sunt ambidextri
în proporție mai mare decât dreptacii,

00:07:31.197 --> 00:07:35.402
deci e o fărâmă de adevăr aici,
dar nu mult.

00:07:36.052 --> 00:07:40.561
Un alt mit de care probabil aţi auzit
e că folosim doar 10% din creier.

00:07:40.561 --> 00:07:42.431
Iarăşi, e doar un mit.

00:07:42.431 --> 00:07:44.729
În aproape tot ce facem,
chiar și cele mai banale lucruri,

00:07:44.729 --> 00:07:46.905
folosim aproape tot creierul.

00:07:47.805 --> 00:07:53.078
Sigur, e adevărat că majoritatea
nu ne folosim capacităţile cerebrale

00:07:53.078 --> 00:07:55.429
la maximum, tot timpul.

00:07:55.429 --> 00:07:58.074
Cum ne putem crește puterea cerebrală?

00:07:58.074 --> 00:08:00.146
Poate am putea asculta Mozart.

00:08:00.146 --> 00:08:02.677
Aţi auzit de efectul Mozart?

00:08:02.677 --> 00:08:05.978
Se spune că dacă asculţi Mozart
devii mai deştept

00:08:05.978 --> 00:08:08.237
şi-ţi cresc rezultatele la testele IQ.

00:08:08.237 --> 00:08:13.460
Interesant e că, deşi e un mit,
are o fărâmă de adevăr în el.

00:08:13.460 --> 00:08:19.310
Studiul inițial a găsit că participanții
care au ascultat Mozart câteva minute

00:08:19.310 --> 00:08:24.310
au obţinut rezultate mai bune la testul IQ
decât cei care au stat în linişte.

00:08:24.620 --> 00:08:28.700
Dar un studiu ulterior a recrutat
subiecţi cărora le plăcea Mozart

00:08:28.700 --> 00:08:32.842
şi subiecţi cărora le plăceau
poveştile de groază ale lui Stephen King.

00:08:32.842 --> 00:08:36.609
Li s-a pus fie muzică, fie poveşti.

00:08:36.609 --> 00:08:38.884
Cei care-l preferau pe Mozart

00:08:38.884 --> 00:08:42.177
au avut un IQ mai mare ascultând
Mozart decât poveşti de groază,

00:08:42.177 --> 00:08:44.536
dar cei cărora le plăceau poveştile

00:08:44.536 --> 00:08:48.879
au avut un IQ mai mare ascultând
povești de groază decât Mozart.

00:08:48.879 --> 00:08:55.093
Adevărul e că, ascultând ceva ce-ţi place,
te înviorezi şi-ţi creşte temporar IQ-ul

00:08:55.093 --> 00:08:57.281
pentru un anumit tip de probleme.

00:08:57.281 --> 00:09:00.477
Nu există nicio dovadă că ascultând Mozart
sau poveştile lui Stephen King

00:09:00.477 --> 00:09:03.859
vei fi mai deştept pe termen lung.

00:09:03.859 --> 00:09:10.209
O altă variantă a mitului Mozart
e că ascultându-l devii nu doar deştept,

00:09:10.209 --> 00:09:12.193
ci şi mai sănătos.

00:09:12.193 --> 00:09:17.259
Din păcate nu pare să fie valabil
pentru cine ascultă Mozart aproape zilnic,

00:09:17.259 --> 00:09:21.700
nici chiar pentru Mozart însuși,
care avea gonoree, vărsat de vânt,

00:09:21.700 --> 00:09:25.848
artrită şi boala care se pare
că i-a fost fatală, sifilis.

00:09:26.708 --> 00:09:31.944
Asta sugerează că Mozart ar fi trebuit
să-şi aleagă mai atent partenerii de sex.

00:09:32.254 --> 00:09:34.613
Dar cum alegem un partener?

00:09:34.613 --> 00:09:39.594
Un alt mit, care – trebuie s-o spun –
e răspândit de sociologi,

00:09:39.594 --> 00:09:42.262
e că preferinţele
pentru un partener romantic

00:09:42.262 --> 00:09:45.060
sunt produsul culturii noastre,
că sunt specifice cultural.

00:09:45.060 --> 00:09:47.446
Dar datele nu sprijină această afirmaţie.

00:09:47.446 --> 00:09:51.733
Un studiu celebru a studiat oameni
din 32 de culturi de pe glob,

00:09:51.733 --> 00:09:54.963
de la americani la zuluși,
să afle ce caută ei la un partener.

00:09:54.963 --> 00:10:00.894
În fiecare cultură din lume,
bărbaţii apreciau aspectul fizic

00:10:00.894 --> 00:10:04.176
mai mult decât femeile
şi, la fel, în toate culturile

00:10:04.176 --> 00:10:09.027
femeile apreciau mai mult decât bărbaţii
ambiţia şi puterea de câştig.

00:10:09.027 --> 00:10:12.575
În toate culturile bărbaţii preferau
femei mai tinere decât ei,

00:10:12.575 --> 00:10:16.044
în medie cu 2,66 ani, parcă,

00:10:16.044 --> 00:10:20.060
şi, la fel, în toate culturile
femeile preferau bărbaţi mai în vârstă,

00:10:20.060 --> 00:10:23.011
în medie cu 3,42 ani.

00:10:23.011 --> 00:10:26.033
De-asta scrie aici
„Toți avem nevoie de un tătic dulce.”

00:10:26.453 --> 00:10:31.644
Să trecem de la cucerirea partenerului
la marcarea coşurilor sau a golurilor,

00:10:31.644 --> 00:10:33.820
de baschet, fotbal sau ce vreți.

00:10:33.820 --> 00:10:38.860
Aici mitul e că sportivii au
perioade bune, când totul merge strună,

00:10:38.860 --> 00:10:41.994
când pur şi simplu n-au cum rata,
ca tipul ăsta.

00:10:41.994 --> 00:10:47.294
Da fapt, dacă analizezi statistic
golurile şi ratările,

00:10:47.294 --> 00:10:50.060
reiese că totul e la întâmplare.

00:10:50.060 --> 00:10:52.363
Creierul creează ordine din haos.

00:10:52.363 --> 00:10:57.933
Dacă dai cu banul, până la urmă iese
aceeași față de mai multe ori la rând,

00:10:57.933 --> 00:11:00.433
iar cum creierul vede ordine
și unde nu există,

00:11:00.433 --> 00:11:03.513
dăm sens șirurilor de reușite
ale sportivilor

00:11:03.513 --> 00:11:05.028
și zicem „Da, e în formă azi”,

00:11:05.028 --> 00:11:10.161
când de fapt şansele
sunt ca şi cele aleatorii.

00:11:11.491 --> 00:11:14.595
Totuşi, o excepţie ar fi la penalty-uri.

00:11:14.595 --> 00:11:17.762
Un studiu recent
al penalty-urilor la fotbal,

00:11:17.762 --> 00:11:22.112
arată că jucătorii ţărilor
cu antecedente slabe la penalty-uri,

00:11:22.112 --> 00:11:24.148
cum e Anglia,

00:11:24.148 --> 00:11:29.198
tind să execute mai în grabă decât cei
din ţări cu antecedente mai bune

00:11:29.198 --> 00:11:31.595
şi, drept urmare,
e mai probabil să rateze.

00:11:31.595 --> 00:11:36.896
De aici întrebarea dacă putem îmbunătăţi
performanţele oamenilor.

00:11:36.896 --> 00:11:41.727
Poţi alege să-i pedepseşti pentru ratări
să vezi dacă se îmbunătăţeşte ceva.

00:11:41.727 --> 00:11:46.036
Ideea pedepsei
care îmbunătăţeşte performanţa

00:11:46.036 --> 00:11:48.276
e ce au testat cei care au realizat

00:11:48.276 --> 00:11:50.778
faimosul experiment Milgram,
de învăţare şi pedeapsă,

00:11:50.778 --> 00:11:53.345
despre care aţi auzit
dacă studiaţi psihologia.

00:11:53.345 --> 00:11:59.690
Participanţii ar fi fost puși să aplice
şocuri electrice fatale colegilor

00:11:59.690 --> 00:12:01.848
atunci când răspundeau greşit,

00:12:01.848 --> 00:12:04.148
doar pentru că cineva în halat alb
le-a spus s-o facă.

00:12:04.148 --> 00:12:11.148
Dar e un mit, din 3 motive:
1. Halatele nu erau deloc albe, ci gri.

00:12:11.148 --> 00:12:17.703
2. Participanţilor li s-a spus
înainte de experiment şi li s-a reamintit

00:12:17.703 --> 00:12:21.801
că, deşi şocurile erau dureroase,
nu erau fatale

00:12:21.801 --> 00:12:24.266
şi că nu cauzau nicicum răni definitive.

00:12:24.266 --> 00:12:29.504
3. Participanţii nu aplicau şocuri
doar pentru că i-a pus cineva în halat.

00:12:29.504 --> 00:12:33.817
Întrebaţi după experiment,
toţi au spus că erau ferm convinşi

00:12:33.817 --> 00:12:37.268
că experimentul învăţare-pedeapsă
avea un scop ştiinţific onorabil

00:12:37.268 --> 00:12:39.933
din care ştiinţa ar fi beneficiat enorm

00:12:39.933 --> 00:12:45.766
pe lângă disconfortul trecător
și nepericulos pentru participanţi.

00:12:46.916 --> 00:12:52.160
Iată că vorbesc de 12 minute
şi probabil că m-aţi ascultat

00:12:52.160 --> 00:12:54.318
analizându-mi exprimarea
şi limbajul corporal

00:12:54.318 --> 00:12:57.901
încercând să vă decideţi
dacă e de reţinut ce spun,

00:12:57.901 --> 00:13:00.152
dacă spun adevărul sau dacă mint.

00:13:00.152 --> 00:13:02.650
Dacă da, n-aţi reuşit deloc,

00:13:02.650 --> 00:13:06.684
pentru că deşi credem că putem ghici
un mincinos după gesturi și exprimare,

00:13:06.684 --> 00:13:10.518
sute de teste psihologice
au arătat că pentru toţi,

00:13:10.518 --> 00:13:12.465
inclusiv pentru poliţişti şi detectivi,

00:13:12.465 --> 00:13:17.266
e pură întâmplare depistarea minciunilor
după gesturi sau exprimare.

00:13:17.266 --> 00:13:21.503
Există o excepţie: apelurile televizate
pentru rude dispărute.

00:13:21.503 --> 00:13:25.485
E chiar uşor de depistat dacă rudele
sunt cu adevărat dispărute

00:13:25.485 --> 00:13:27.994
sau dacă autorii apelurilor
și-au ucis ei înșiși rudele.

00:13:27.994 --> 00:13:31.837
Cei falşi tind să dea din cap,
să nu se uite la cameră

00:13:31.837 --> 00:13:33.651
şi să facă greşeli de vorbire,

00:13:33.651 --> 00:13:37.651
pe când cei sinceri îşi exprimă speranţa
că cei dragi vor reveni sănătoşi

00:13:37.651 --> 00:13:39.601
şi evită limbajul brutal.

00:13:39.601 --> 00:13:43.632
De exemplu, ar spune
„duși de lângă noi” în loc de „ucişi”.

00:13:44.262 --> 00:13:49.512
A venit vremea să închei,
nu înainte să vă fac în 30 de secunde

00:13:49.512 --> 00:13:53.491
sinteza generală
a miturilor din psihologie.

00:13:53.491 --> 00:13:58.037
După mine, mitul e că psihologia e doar
o colecţie de teorii interesante,

00:13:58.087 --> 00:14:01.069
toate bune la ceva, care toate oferă ceva.

00:14:01.069 --> 00:14:05.097
Sper să vă fi demonstrat
în aceste minute că asta nu-i adevărat.

00:14:05.097 --> 00:14:10.444
E nevoie să cântărim teoriile psihologice,
observând ce predicţii fac,

00:14:10.444 --> 00:14:12.939
fie că ascultând Mozart devii mai deştept

00:14:12.939 --> 00:14:17.599
sau că înveţi mai uşor când primeşti
informaţia în stilul preferat,

00:14:17.599 --> 00:14:21.669
sau orice ar fi, toate acestea
sunt predicții verificabile empiric

00:14:21.669 --> 00:14:25.550
şi singurul mod de a progresa
e să le testăm comparativ

00:14:25.550 --> 00:14:27.853
cu date obţinute
în studii riguros controlate.

00:14:27.853 --> 00:14:33.152
Doar aşa putem spera să descoperim
care din ele sunt bine fundamentate

00:14:33.152 --> 00:14:36.372
şi care – ca acestea despre care
am vorbit azi – sunt mituri.

00:14:36.372 --> 00:14:39.335
Vă mulţumesc.

00:14:39.335 --> 00:14:41.954
(Aplauze)