Am avut un interes deosebit pentru
anumiţi artişti, cu siguranţă.
Și în multe cazuri era vorba de artiști
care au trăit într-un alt secol.
Îmi place ce a spus Picasso într-o zi.
A zis:
„Sunt tineri care îmi par mai bătrâni
decât unii artiști morți de secole.”
A fost foarte bună asta!
Lucrările unor artiști morți de câteva
secole par să coincidă în totalitate
cu interesele tale de acum
aşa că, îi cauți, le descoperi lucrările.
Eu am călătorit distanțe mari pentru a
vedea expozițiile lui Claude Lorrain,
sau pe ale lui Jacob Van Ruisadael sau
Constable și mulţi alţii.
Pe Turner l-am cam evitat. Nu credeam că
e bun deloc.
Apoi, într-o zi, încercam să pictez fumul
și aburii unei fabrici din Pittsburg,
și mi-am zis: ”„Doamne, tipul ăla, Turner,
a fost un adevărat maestru al aburilor.””
Constable a spus că Turner avea niște
lucrări frumoase ce păreau
a fi pictate din aburi colorați.
Și e exact așa. Avea dreptate.
Nu cunosc tehnica picturii lui Ruisdael.
Nu aș putea picta o lucrare de-a lui
Ruisdael mai bine decât un om de pe lună.
Nu știu nimic despre emailare, nu o
folosesc deloc.
Sunt un pictor direct - pun bucăți de
vopsea direct pe pânză.
Dacă nu e bine, o iau jos și încerc o
bucată diferită.
Nu aștept să se usuce ca mai apoi să pun
un alt strat, și tot așa.
Nu lucrez în felul acesta.
Așa că, nu mă leagă nimic de acești
pictori. Nu cred.
Doar că îmi sunt utili și mă stimulează.
Erau ca niște provocări pentru mine.
”Pot să fac asta la fel de bine?”
Aşadar, nu pot să accesez acești pictori
din punct de vedere al tehnicii,
dar pot să-i accesez prin diferitele
lucruri pe care le fac picturile lor.