Acum câțiva ani,
când participam la Conferința TED din Long Beach,
am întâlnit-o pe Harriet.
De fapt, ne-am întâlnit online înainte--
dar nu cum gândiți dumneavoastră.
Ne-am cunoscut pentru că amândoi o știam pe Linda Avey,
una dintre fondatorii primei companii online de genom personal.
Și pentru că ne-am împărtășit informația genetică cu Linda,
ea a putut observa că Harriet și cu mine
aveam în comun un tip de ADN mitocondrial foarte rar--
haplotipul K1a1b1a--
ceea ce însemna că suntem rude îndepărtate.
De fapt, avem aceeași genealogie cu Ozzie omul gheții.
Așadar Ozzie, Harriet și eu.
Ținând cont de vremuri, bineînțeles, ne-am făcut propriul grup pe Facebook.
Sunteți cu toții invitați să vă alăturați.
Și când am întâlnit-o pe Harriet anul următor la Conferința TED,
intrase pe internet și comandase propriile noastre tricouri cu ''happy happlotype'' (haplotip fericit).
(Râsete)
Și de ce vă zic vouă această poveste
și ce are de-a face cu viitorul medicinei?
Ei bine, felul în care am întâlnit-o pe Harriet este de fapt un exemplu
al modului în care tehnologiile trans-disciplinare
și care cresc exponențial
ne afectează viitorul sănătății și bunăstării--
de la analiza ieftină a genelor,
la capacitatea de a face bio-informatică puternică,
până la conexiunea internetului și a rețelelor sociale.
Astăzi aș vrea să vorbesc
despre înțelegerea acestor tehnologii exponențiale.
Deseori gândim liniar.
Dar dacă stăm să ne gândim, dacă aveți un nufăr
și s-ar diviza în fiecare zi--
2, 4, 8, 16--
în 15 zile ați avea 32.000.
Cât credeți că ați avea într-o lună? Am fi la un miliard.
Dacă începem să gândim exponențial,
putem vedea cum asta începe să afecteze toate tehnologiile din jurul nostru.
Și multe dintre aceste tehnologii--vorbind ca doctor și inovator--
le putem folosi
ca să aibă impact asupra viitorului sănătății noastre și a sistemului de sănătate
și ca să abordăm multe din marile provocări pe care le avem în sistemul de sănătate de azi,
pornind de la costurile într-adevăr exponențiale,
la populaţia îmbătrânită,
la felul cum nu folosim corect informația astăzi,
fragmentarea procesului de îngrijire,
și deseori dificilul mod
de adoptare a inovației.
Și cel mai important lucru pe care îl putem face, și am vorbit puțin despre el azi,
este să mutăm curba spre stânga.
Ne cheltuim majoritatea banilor pe ultimele 20 procente din viață.
Cum ar fi dacă am putea cheltui și încuraja posturi
din sistemul de sănătate,
ca să mutăm curba spre stânga și să ne îmbunătățim sănătatea,
folosindu-ne și de tehnologie?
Tehnologia mea preferată, exemplu de tehnologie exponențială,
o avem cu toții în buzunare.
Dacă ne gândim, aceste tehnologii se îmbunătățesc dramatic.
Acesta este iPhone 4.
Imaginați-vă ce va putea face iPhone 8.
Ştiu câte ceva despre acest subiect.
Am devenit responsabilul cu
partea de medicină a unei noi instituții numită Singularity University,
cu sediul în Silicon Valley.
Și adunăm în fiecare vară
aproximativ 100 de studenți foarte talentați din jurul lumii.
Și aruncăm o privire asupra acestor tehnologii din medicină, biotehnologie,
inteligență artificială, robotică, nanotehnologie, spațiu
și vedem cum putem pregăti trans-disciplinar
și cum le putem folosi pentru a avea impact asupra țelurilor neatinse.
De asemenea, avem programe de pregătire de 7 zile.
Și luna viitoare e programată Medicina Viitorului,
un program care ajută să pregătim și să folosim tehnologiile în medicină.
Am menționat telefonul.
Aceste telefoane mobile au disponibile peste 20.000 de aplicații mobile diferite--
până la punctul în care este una din Marea Britanie
la care poți urina pe un mic cip conectat la iPhone
și să verifici dacă ai boli cu transmitere sexuală.
Nu știu dacă aș încerca-o, dar este disponibilă.
Sunt multe tipuri de aplicații,
îmbinând telefonul și diagnosticul, spre exemplu--
măsurarea glucozei din sânge cu iPhone-ul
și trimiterea acesteia, probabil, unui doctor,
ca el să înțeleagă mai bine și ca tu să înțelegi mai bine
zaharurile din sânge când eşti diabetic.
Să vedem cum tehnologiile exponențiale ajută sistemul de sănătate.
Să începem cu "mai repede".
Nu este un secret că computerele, dupa legea lui Moore,
devin din ce în ce mai rapide.
Avem capacitatea să facem lucruri mai puternice cu ele.
Se apropie, în multe cazuri depășesc,
capacitatea minții umane.
Dar cred că viteza de calcul este cel mai aplicabilă
în imagistică.
Abilitatea de a privi în interiorul corpului, în timp real,
cu rezoluție foarte mare, devine incredibilă.
Și suprapunem mai multe tehnologii--tomograf PET, tomograf CT
și diagnoză moleculară--
ca să găsim și să căutăm lucruri la diferite niveluri.
Aici veți vedea o tomografie RMN cu cea mai mare rezoluție de până acum,
făcută după Marc Hodosh, curatorul TEDMED.
Și acum putem vedea interiorul creierului
cu o rezoluție și capacitate neîntâlnite până acum,
și învățăm cum să reconstruim,
sau poate chiar să modificăm,
sau să deconstruim creierul,
ca să înțelegem mai bine patologia, boala și terapia.
Putem privi înăuntrul creierului, în timp real, cu tomografie cu rezonanță magnetică funcțională.
Și înțelegând aceste tipuri de procese și conexiuni,
vom înțelege efectele medicației și meditației
și vom putea să personalizăm mai bine și să eficientizăm, de exemplu,
medicamentele psihoactive.
Scannerele pentru acestea devin mai mici, mai puțin scumpe și mai portabile.
Și acest fel de explozie de informații venită de la ele
aproape că devine o provocare.
Tomografia de azi ocupă cam 800 de cărți sau 20 GB.
Tomografia, în câțiva ani, va avea 1 TB sau 800.000 de cărți.
Cum ne folosim de această informație?
Să devenim mai familiari. Nu voi întreba cine a avut parte de o colonoscopie,
dar dacă ai peste 50 de ani, e timpul pentru un control.
Cum v-ar plăcea să evitați vârful ascuțit al bățului?
Ei bine, acum există ceea ce s-ar numi o colonoscopie virtuală.
Comparați aceste 2 poze, și acum ca radiolog,
poți aproape zbura prin colonul pacientului
și, adăugând la asta inteligența artificială,
poți identifica probabil, cum se vede aici, o leziune.
Ah, se poate să o fi scăpat, dar folosind inteligența artificială, pe lângă radiologie,
putem găsi leziuni pe care le omiteam înainte.
Și poate asta va încuraja oamenii să își facă colonoscopii
pe care altfel nu le-ar fi făcut.
Și acesta este un exemplu de schimbare de paradigmă.
Ne îndreptăm spre integrarea biomedicinei, tehnologiei informației,
wireless și, aș spune, mobilă acum -- această eră a medicinei digitale.
Chiar și stetoscopul meu este digital acum.
Și bineînțeles există o aplicație pentru asta.
Ne îndreptăm, evident, spre era tricorderului.
Așa că aparatul cu ultrasunete
în principiu depășește și înlocuiește stetoscopul.
Aceste aparate au ajuns la un nivel de preț
de- ceea ce valora 100.000 de euro sau câteva sute de mii de dolari-
la aproape 5000 de dolari, pot avea puterea
unui aparat de diagnosticare foarte puternic.
Și combinând asta cu apariția dosarelor medicale electronice-
în Statele Unite, suntem încă mai puțin de 20% electronici.
Aici în Olanda, cred că e aproximativ 80%.
Dar acum că trecem la îmbinarea informaților medicale,
făcându-le disponibile electronic,
le putem oferi spre analiză unei comunități.
Și ca doctor, pot să accesez datele pacienților mei, oriunde m-aș afla,
doar prin dispozitivul meu mobil.
Și acum, bineînțeles, fiind în era iPad, sau chiar iPad2.
Și tocmai luna trecută, prima aplicație aprobată de FDA
le permite radiologilor
să interpreteze efectiv pe astfel de dispozitive.
Cu siguranță, doctorii de azi, chiar și eu,
ne bazăm mult pe aceste dispozitive.
Și după cum ați văzut acum o lună,
Watson de la IBM i-a bătut pe cei doi câștigători la Jeopardy.
Vreau să vă imaginați când peste câțiva ani
vom începe să aplicăm aceste informații din norul computațional,
când chiar vom avea doctori cu inteligență artificială și creiere conectate
să ia decizii și diagnosticheze
la un nivel nemaiîntâlnit.
Astăzi, în multe cazuri nu mai trebuie să mergi la doctor.
Doar pentru aproximativ 20% din vizite trebuie să pui mâna pe pacient.
Suntem în era vizitelor virtuale,
de la vizitele de tip Skype pe care le poți face la American Well,
la Cisco care a dezvoltat un sistem de prezență a sănătății foarte complex.
Capacitatea de a interacționa cu cel care îți oferă îngrijire medicală este diferită.
Și la toate acestea se mai adaugă dispozitivele noastre de azi.
Aici prietena mea Jessica mi-a timis o poză cu tăietura ei de la cap,
așa că o pot scuti de un drum la sala de urgențe-- pot eu pune un diagnostic în acest fel.
Sau chiar ne-am putea folosi de tehnologia jocurilor,
precum Microsoft Kinect
și să-l modificăm să permită diagnosticare, de exemplu,
pentru diagnoza unui atac cerebrovascular,
folosind simpla detectare a mișcării, cu aparate de o sută de dolari.
Putem să ne vizităm pacienții robotic--
acesta este RP7; dacă sunt hematolog,
pot vizita altă clinică sau alt spital.
La acestea se vor adăuga o serie de ustensile care se găsesc în casă.
Imaginați-vă că deja avem cântare wireless.
Pui piciorul pe cântar.
Pot să trimiți un Tweet cu greutatea ta prietenilor, și ei te pot ajuta să te menții.
Avem aparate wireless de măsurat presiunea.
O serie întreagă de tehnologii sunt pe cale de dezvoltare.
Și în loc să purtăm aceste dispozitive nepotrivite, putem să punem un simplu plasture.
Acesta a fost dezvoltat de colegi de la Stanford, se numeşte iRhythm--
depășește complet tehnologia anterioară la un preț mult mai mic,
cu mai multă eficiență.
Acum ne aflăm în zona sinelui cuantificat.
Consumatorii pot cumpăra dispozitive de o sută de dolari,
ca acest mic FitBit.
Îmi pot măsura pașii, consumul caloric.
Pot să aflu mai multe despre acestea zilnic.
Pot să le împărtășesc cu prietenii, cu un doctor.
Există ceasuri care îți măsoară bătăile inimii, observatoarele de somn Zeo,
o întreagă suită de unelte care îți dau posibilitatea
să ştii cât mai multe despre sănătatea ta.
Și pe măsură ce începem să integrăm aceste informații,
vom ști mai bine ce să facem cu ele și cum să avem o mai bună perspectivă
asupra patologiilor, sănătății și bunăstării.
Există și oglinzi care citesc pulsul.
Și aș susține, că pe viitor, vom avea dispozitive portabile în haine,
care ne vor monitoriza permanent.
Și exact cum avem sistemele OnStar în mașini,
becul roșu se va aprinde-- totuși nu va spune "verifică motorul".
Va fi becul de: "verifică corpul",
și vei merge cu el la reparat.
Probabil în câțiva ani, te vei uita în oglindă
și te va diagnostica.
(Râsete)
Pentru cei cu copii acasă,
cum v-ar plăcea să aveți scutecul wireless care să suporte.....
mai multă informație decât ai avea nevoie.
Dar va exista.
Am auzit destule astăzi despre tehnologii noi și conectare.
Și cred că unele dintre aceste tehnologii
ne vor da șansa să fim mai conectați cu pacienții noștri,
și să avem mai mult timp,
să facem lucruri care au nevoie de atingere umană în medicină,
sporite de asemenea tehnologii.
Am vorbit despre creșterea importanței pacientului, într-un anume fel.
Ce-ar fi să creștem rolul doctorului?
Suntem acum în era supra-capabilizării chirurgului,
care poate să intre în corp
să facă lucruri cu chirurgia robotică, de care dispunem astăzi,
la un nivel care nu era posibil
chiar cu 5 ani în urmă.
La aceasta se adaugă alte niveluri de tehnologie,
precum realitatea îmbogățită.
Așa că chirurgul poate vedea în interiorul pacientului, cu ajutorul lentilelor,
unde se află tumoarea, unde sunt vasele de sânge.
Acest lucru poate fi integrat cu ajutor pentru decizii.
Un chirurg în New York îl poate ajuta pe un altul în Amsterdam, de exemplu.
Și intrăm într-o eră
a chirurgiei fără răni, numită NOTES,
unde endoscopul robotic poate iesi prin stomac
și să elimine vezica biliară,
într-un mod fără răni și ajutat de roboți.
Și se numește NOTES, și vine în curând--
adică chirurgia fără urme,
mediată de chirurgia robotică.
Cum ar fi controlul altor elemente?
Pentru cei cu dizabilități-- paraplegici--
este era interfeței creier-computer, sau ICC,
unde cipuri au fost puse pe cortexul motor
al pacienților complet tetraplegici
și ei pot controla un cursor sau un scaun cu rotile, sau în cele din urmă, un braț robotic.
Și aceste dispozitive devin mai mici
și intră în din ce în ce mai mulți pacienți.
Sunt încă în faza de test, dar imaginați-vă când le vom putea conecta,
de exemplu, la uimitorul membru bionic,
cum este brațul DEKA construit de Dean Kamen și colegii,
care are 17 grade de mișcare și libertate
și permite unei persoane care și-a pierdut un membru
să atingă niveluri ridicate de dexteritate sau control,
decât aveau înainte.
Și de fapt intrăm în era roboticii portabile.
Dacă nu ai pierdut un membru-- ai avut un atac cardio-vascular, de exemplu--
poți purta aceste membre îmbunătățite.
Sau dacă eşti paraplegic-- cum i-am vizitat pe cei de la Berkley Bionics--
au dezvoltat eLEGS.
Am filmat asta săptămâna trecută. Iată un pacient paraplegic care chiar merge,
atașând aceste exoschelete.
Altfel, ar fi complet legat de scaunul lui cu rotile.
Aceasta este era de început a roboticii portabile.
Și cred că folosindu-ne de aceste feluri de tehnologie,
vom schimba definiția dizabilității
la, în unele cazuri, superabilități, sau super-capacități.
Ea este Aimee Mullins, și-a pierdut membrele inferioare de mic copil,
și Hugh Herr, care e profesor la MIT
și-a pierdut membrele într-un accident la cățărat.
Și acum amândoi se pot cățăra mai bine, pot merge mai repede, înota diferit
cu protezele lor decât noi, cei cu abilități normale.
Și acum alți exponenți.
E clar că trendul obezității merge exponențial pe direcția greșită,
chiar cu costuri imense.
Dar curentul în medicină este de a avea componente cât mai mici.
Câteva exemple: suntem într-o eră
a "Călătoriei Fantastice", iPill.
Poți înghiți acest dispozitiv complet integrat.
Poate face poze sistemului gastro-intestinal,
poate diagnostica și trata, mișcându-se prin tractul gastro-intestinal.
Ajungem la micro-roboţi și mai mici,
care se vor mișca autonom prin organismul nostru
și care vor putea face lucruri pe care chirurgii nu le pot face,
într-un mod mai puțin invaziv.
Uneori ar putea să se auto-asambleze în sistemul gastro-intestinal
și să existe în acea realitate.
Pe partea cardiacă, stimulatoarele cardiace devin
mai ușor de amplasat,
așa că nu trebuie pregătit un cardiolog să le plaseze.
Și vor fi legate wireless la dispozitivele noastre mobile,
ca să putem merge oriunde și totuși să fim monitorizați de la distanță.
Acestea se micșorează și mai mult.
Acesta este un prototip de la Medtronic, mai mic ca un penny.
Retine artificiale, capacitatea de a pune aceste câmpuri pe spatele globului ocular
și să le permită celor orbi să vadă.
Din nou, în teste de început, dar mișcându-se spre viitor.
Acestea vor schimba jocul.
Sau pentru cei dintre noi care văd,
cum ar fi să aveți lentila de contact asistată?
Cu Bluetooth, WiFi-- transmite imaginea ochiului.
Dacă ai probleme cu menținerea dietei,
ar fi de ajutor să ai imagini în plus,
să ți se amintească câte calorii vor veni spre tine.
Cum ar fi să-i punem la dispoziție patologului telefonul celular din nou,
să vadă la nivel microscopic,
sau să trimită informația înapoi în mediul virtual, pentru un diagnostic mai bun?
De fapt, era medicinei de laborator
se schimbă complet.
Putem folosi microfluidica,
ca acest cip făcut de Steve Quake la Stanford.
Microfluidica poate înlocui un întreg laborator de tehnicieni.
Se pune pe un cip, se fac mii de teste
la punctul de îngrijire, oriunde în lume.
Și asta sigur va mișca tehnologia
către zona rurală și cea slab deservită
și va permite să fie făcute teste ce costau mii de dolari cu doar câțiva penny
și asta la punctul de îngrijire.
Dacă mergem mai departe pe calea lucrurilor mici,
intrăm în era nanomedicinei,
capacitatea de a face dispozitive super mici,
până la punctul în care vom putea face celule roșii
sau microroboți care vor monitoriza sistemul sanguin sau pe cel imunitar,
sau pe cele care ne vor elimina cheagurile din artere.
Și acum despre exponențial mai ieftin.
Nu e ceva la care ne gândim de obicei în era medicinei,
dar hard-discurile costau 3.400 dolari pentru 10 MB-- exponențial mai ieftin.
În genomică acum,
genomul costa cam un miliard de dolari
acum 10 ani când apăruse primul.
Acum ne apropiem în mare parte de genomul de 1000 de dolari.
Probabil anul viitor sau peste doi ani, vom avea genomul 100 de dolari.
Ce vom face cu genomul de 100 de dolari?
Și în curând vor fi milioane de astfel de teste disponibile.
Și acum devine interesant, când începem să punem informația la comun.
Și intrăm în era adevăratei medicini personalizate--
medicamentul potrivit, pentru persoana potrivită, la timpul potrivit--
în loc de ceea ce facem azi, adică același medicament pentru toată lumea--
medicamentație pentru toţi,
medicamentație care nu funcționează pentru tine, individul.
Și multe, multe companii lucrează ca să impună aceste abordări.
Vă voi arăta un simplu exemplu, de la 23andMe, din nou.
Datele mele indică faptul că am risc mediu
pentru a dezvolta degenerare maculară, un fel de orbire.
Dar dacă iau aceleași date și le încarc pe deCODEme,
mă pot uita la ce risc există şi dezvolt diabet de tipul 2.
A crescut de două ori riscul de a dezvolta diabet de tipul 2.
Aș dori să văd cât desert să iau pentru pauza de masă, de exemplu.
S-ar putea să-mi schimb comportamentul.
Folosindu-mă de cunoștințele mele de farmacogenomică-
cum genele mele se modulează, ce fac medicamentele și ce doză am nevoie,
sunt lucruri care vor deveni din ce în ce mai importante,
și odată ajunse în mâinele individului și ale pacientului,
vom face o mai bună dozare și selecție a medicamentelor.
Și din nou, nu sunt doar genele, sunt multiple detalii--
obiceiurile noastre, expunerea la mediul înconjurător.
Când a fost ultima dată când doctorul v-a întrebat unde ați locuit?
Geomedicina: unde ai locuit, la ce ai fost expus
pot să-ți afecteze dramatic sănătatea.
Putem lua acea informație.
Așa că genomica, proteomica, mediul,
toate aceste date venind spre noi individual.
Cum ne vom descurca?
Ei bine, intrăm în epoca medicinei sistemelor sau a biologiei sistemelor,
unde putem integra toate aceste informații.
Și, de exemplu, uitându-ne la modelele din sânge
a 10.000 de biomarkeri într-un singur test,
ne putem uita la aceste mici modele
și putem descoperi boli în faze incipiente.
Aceasta a fost numită de Lee Hood, părintele acestui domeniu,
medicina P4.
Vom fi previzibili; vom știi ce ești predispus să ai.
Putem fi preventivi; prevenția poate fi personalizată;
și cel mai important, va deveni din ce în ce mai participativă.
Prin intermediul site-urilor ca Patients Like Me
sau să ne administrăm datele cu Microsoft HealthVault sau Google Health,
folosindu-ne de asta în moduri participatorii
va deveni din ce în ce mai important.
Voi încheia cu exponențial mai bun.
Ne-ar plăcea să beneficiem de terapii mai bune și mai eficiente.
Azi tratăm hiper-tensiunea arterială în mare parte cu pastile.
Ce-ar fi dacă am lua un dispozitiv
și am elimina legăturile nervoase care mediază presiunea arterială
într-o singură terapie, pentru a vindeca hipertensiunea.
Acesta este un nou dispozitiv care practic face asta.
Va apărea pe piață într-un an sau doi.
Cum ar fi terapii mai specifice pentru cancer?
Eu fiind oncolog
și trebuie să spun că ceea ce dăm noi este de fapt otravă.
Am învățat la Stanford și în alte locuri
că putem descoperi celule stem canceroase,
cele care par a fi responsabilele pentru reapariția bolii.
Așa că dacă te gândești la cancer ca o buruiană,
putem deseori să o eliminăm.
Pare să se micșoreze, dar deseori revine.
Deci atacăm ținta greșită.
Celulele stem canceroase rămân,
așa că tumoarea poate reapărea după luni sau ani.
Învățăm să identificăm celulele stem canceroase
să le identificăm drept ținte și să ne indeptăm spre tratamentul pe termen lung.
Și intrăm în era oncologiei personalizate,
cu abilitatea de a folosi toate aceste date împreună,
să analizăm tumoarea și să pregătim
un cocktail specific si real pentru pacientul individual.
Acum voi încheia cu medicina regenerativă.
Am studiat multe despre celulele stem--
celulele stem embrionice sunt în mod special puternice.
De asemenea avem celule stem adulte prin organism.
Le folosim în domeniul meu pentru transplant de măduvă.
Geron, tocmai anul trecut, a început primele teste
folosind celule stem embrionice de la om
pentru a trata măduva spinării.
Tot în fază de teste, dar evoluând.
Folosim celule stem adulte
în teste clinice de aproape 15 ani,
să abordăm o serie de subiecte, în special bolile cardio-vasculare.
Luăm celule din măduva osoasă
și tratăm un pacient care a avut atac de cord
și se poate observa o funcționare a inimii mai bună și chiar şanse mai mari de supravieţuire,
folosind propriile celule din măduva osoasă, după un atac de cord.
Am inventat un dispozitiv numit MarrowMiner,
o modalitate mult mai puțin invazivă pentru prelevarea de măduvă osoasă.
Și acum a fost aprobată de FDA
și sperăm să ajungă pe piață în următorul an.
Sper că puteți aprecia acest dispozitiv,
care se arcuiește prin corpul pacientului și prelevă măduva osoasă,
în locul la 200 de înțepături, doar cu una singură sub anestezie locală.
Dar unde vrea să ajungă terapia cu celule stem?
Dacă vă gândiți, fiecare celulă din corp are același ADN
pe care l-a avut ca embrion.
Acum putem reprograma celulele pielii
să se poarte ca celule stem embrionice pluripotente
și să le folosească pentru a trata mai multe organe ale aceluiași pacient--
făcând o linie de celulele stem personalizate.
Și cred că va fi o nouă eră a băncii de celule stem,
care să țină la rece propriile celule cardiace,
miocite și celule neuronale,
pentru a le folosi pe viitor, dacă e nevoie de ele.
Și asta este integrată în noua eră a ingineriei celulare.
Și integrând tehnologiile exponențiale
pentru a scoate la imprimantă organe 3D--
înlocuind cerneala cu celule
și construind sau reconstruind un organ 3D.
Spre asta se vor îndrepta lucrurile; totuși sunt încă la început.
Dar cred, ca integrare a tehnologiilor exponențiale,
acesta este exemplul.
În încheiere, cum ne gândim la curentele în tehnologie
și cum să aducem schimbarea în medicină și sănătate,
intrăm într-o eră a miniaturizării,
descentralizării și personalizării.
Și cred că atrăgându-le,
dacă putem să începem să gândim cum să le înțelegem și cum să le utilizăm,
vom da putere pacientului,
vom capacita doctorul, vom intensifica bunăstarea
și vom începe să îi vindecăm pe cei sănătoși înainte să se îmbolnăvească.
Pentru că știu, ca doctor, că dacă cineva vine la mine cu o boală în prima fază,
sunt încântat - deseori îi putem vindeca.
Dar deseori este prea târziu, dacă este cancer în stadiul 3 sau 4, de exemplu.
Așa că folosind aceste tehnologii împreună,
cred că vom intra întro nouă eră,
pe care îmi place să o numesc etapa zero a medicinei.
Și ca un doctor de cancer, abia aștept să nu mai am loc de muncă.
Mulțumesc foarte mult.
Gazda: Mulțumim. Mulțumim.
(Aplauze)
Fă o plecăciune. Fă o plecăciune.