WEBVTT

00:00:06.979 --> 00:00:11.559
Pentru ochiul uman, noaptea
lumea este un fundal gri lipsit de formă.

00:00:11.559 --> 00:00:14.313
Multe animale nocturne, pe de altă parte,

00:00:14.313 --> 00:00:19.599
trăiesc într-o lume bogată şi variată,
plină de detalii, forme şi culori.

00:00:19.599 --> 00:00:23.490
Ce separă, atunci, moliile de oameni?

00:00:23.490 --> 00:00:26.398
Moliile şi multe alte animale nocturne
văd noaptea

00:00:26.398 --> 00:00:30.148
deoarece ochii lor sunt adaptaţi
să compenseze pentru lipsa luminii.

00:00:30.148 --> 00:00:32.909
Toţi ochii, nocturni sau nu,

00:00:32.909 --> 00:00:36.757
depind de fotoreceptorii din retină
pentru a detecta particule de lumină,

00:00:36.757 --> 00:00:38.938
cunoscute ca fotoni.

00:00:38.938 --> 00:00:42.969
Fotoreceptorii raportează informaţia
despre aceşti fotoni altor celule

00:00:42.969 --> 00:00:44.869
din retină şi creier.

00:00:44.869 --> 00:00:48.339
Creierul cerne acea informaţie
şi o foloseşte să construiască o imagine

00:00:48.339 --> 00:00:50.691
a mediului înconjurător
pe care ochiul îl percepe.

00:00:50.691 --> 00:00:54.399
Cu cât lumina e mai puternică,
cu atât mai mulţi fotoni ating ochiul.

00:00:54.399 --> 00:00:55.729
Într-o zi însorită,

00:00:55.729 --> 00:00:59.989
mai mult de 100 de milioane de fotoni
sunt disponibili ochiului

00:00:59.989 --> 00:01:02.650
decât într-o noapte înnorată şi
lipsită de lumina Lunii.

00:01:02.650 --> 00:01:05.420
Fotonii nu numai că sunt mai puţin
numeroşi în întuneric,

00:01:05.420 --> 00:01:08.890
dar şi ating ochiul într-un mod
mai puţin sigur.

00:01:08.890 --> 00:01:11.839
Asta înseamnă că informaţia
pe care fotoreceptorii o colectează

00:01:11.839 --> 00:01:13.450
va varia în timp,

00:01:13.450 --> 00:01:15.600
la fel și calitatea imaginii.

00:01:15.600 --> 00:01:20.620
În întuneric, încercarea de a detecta
dispersarea fotonilor sosiți la întâmplare

00:01:20.620 --> 00:01:24.010
e prea dificillă pentru ochii
majorităţii animalelor diurne.

00:01:24.010 --> 00:01:27.841
Dar pentru creaturile nopţii,
e doar un aspect legat de adaptare.

00:01:27.841 --> 00:01:31.391
Una dintre aceste adaptări
este mărimea.

00:01:31.391 --> 00:01:35.980
De exemplu tarsierul, cu globii oculari
la fel de mari ca și creierul,

00:01:35.980 --> 00:01:39.990
cei mai mari ochi în comparaţie cu mărimea
capului dintre toate mamiferele.

00:01:39.990 --> 00:01:42.461
Dacă oamenii ar avea
acelaşi raport ochi-creier,

00:01:42.461 --> 00:01:45.461
ochii noştri ar fi
de mărimea grapefruitului.

00:01:45.461 --> 00:01:48.830
Globii măriţi ai tarsierului nu au evoluat
ca să-l facă mai drăguţ,

00:01:48.830 --> 00:01:51.881
ci ca să capteze
cât de multă lumină posibil.

00:01:51.881 --> 00:01:55.041
Ochii mai mari au deschideri
mai mari, numite pupile,

00:01:55.041 --> 00:01:56.561
şi lentile mai mari,

00:01:56.561 --> 00:01:59.831
lăsând mai multă lumină
să se concentreze pe receptori.

00:01:59.831 --> 00:02:04.223
În timp ce tarsierii scanează scena
nocturnă cu pupilele lor enorme,

00:02:04.223 --> 00:02:08.432
pisicile folosesc ochii strălucitori
pentru acelaşi lucru.

00:02:08.432 --> 00:02:12.352
Ochii pisicilor îşi iau lumina dintr-o
structură numită tapetum lucidum

00:02:12.352 --> 00:02:14.181
care stă în spatele fotoreceptorilor.

00:02:14.181 --> 00:02:17.521
Această structură e făcută din straturi
de celule similare cu oglinda

00:02:17.521 --> 00:02:18.733
ce conţin cristale

00:02:18.733 --> 00:02:22.336
care trimit lumina receptată
înapoi către fotoreceptori

00:02:22.336 --> 00:02:24.062
şi în afara ochiului.

00:02:24.062 --> 00:02:25.812
Rezultatul e o strălucire stranie

00:02:25.812 --> 00:02:30.342
şi le dă fotoreceptorilor
o a doua şansă de a detecta protoni.

00:02:30.342 --> 00:02:35.973
De fapt, acest sistem a inspirat ochii
de pisică pe care-i folosim în circulaţie.

00:02:35.973 --> 00:02:39.653
Broaştele râioase, pe de altă
parte, s-au adaptat la încet.

00:02:39.653 --> 00:02:41.376
Ei pot forma o imagine

00:02:41.376 --> 00:02:45.701
chiar dacă doar un proton pe secundă
le atinge fotoreceptorul.

00:02:45.701 --> 00:02:47.846
Obţin asta cu fotoreceptori

00:02:47.846 --> 00:02:50.883
care sunt de 25 de ori mai înceţi
decât ai oamenilor.

00:02:50.883 --> 00:02:54.486
Asta înseamnă că broaştele pot colecta
fotoni pentru cel mult patru secunde,

00:02:54.486 --> 00:02:57.362
lăsându-i să adune mult mai mulţi
decât pot ochii noştri

00:02:57.362 --> 00:02:59.743
la fiecare interval vizual de timp.

00:02:59.743 --> 00:03:03.762
Dezavantajul e că aceasta face broaştele
să reacţioneze foarte încet

00:03:03.762 --> 00:03:08.034
deoarece primesc o nouă imagine
doar o dată la patru secunde.

00:03:08.034 --> 00:03:11.474
Din fericire, s-au obişnuit cu vânarea
prăzii lente.

00:03:11.474 --> 00:03:14.793
Între timp, noaptea zumzăie de insecte,

00:03:14.793 --> 00:03:16.792
ca moliile șoim,

00:03:16.792 --> 00:03:21.254
care-și văd florile preferate în culori,
chiar şi în timpul unei nopţi înstelate.

00:03:21.254 --> 00:03:23.423
Reuşesc asta
printr-o mişcare surprinzătoare -

00:03:23.423 --> 00:03:26.213
eliminând detaliile
din percepţia lor vizuală.

00:03:26.213 --> 00:03:29.684
Informaţia din fotoreceptorii vecini
e grupată în creierele lor,

00:03:29.684 --> 00:03:32.244
așa că prinderea fotonilor
din fiecare grup e mai mare

00:03:32.244 --> 00:03:34.745
în comparaţie cu receptorii individuali.

00:03:34.745 --> 00:03:38.422
Totuşi, gruparea fotoreceptorilor
pierde detaliile din imagini,

00:03:38.422 --> 00:03:42.014
deoarece detaliile mici cer o grilă
fină de fotoreceptori,

00:03:42.014 --> 00:03:45.784
fiecare detectând fotoni dintr-un punct
mic din spaţiu.

00:03:45.784 --> 00:03:49.574
Secretul e să echilibreze nevoia
de fotoni cu pierderea detaliului

00:03:49.574 --> 00:03:51.243
pentru a-şi găsi florile.

00:03:51.243 --> 00:03:54.194
Fie că ochii sunt înceţi, enormi,
strălucitori sau aspri,

00:03:54.194 --> 00:03:57.245
e combinaţia
acestor adaptări biologice

00:03:57.245 --> 00:04:00.956
care le dă animalelor nocturne
puterile vizuale unice.

00:04:00.956 --> 00:04:03.907
Imaginează-ţi cum ar fi să vezi
prin ochii lor

00:04:03.907 --> 00:04:06.676
lumea care se trezeşte
când Soarele apune.