1
00:00:06,979 --> 00:00:11,559
Pentru ochiul uman, noaptea
lumea este un fundal gri lipsit de formă.

2
00:00:11,559 --> 00:00:14,313
Multe animale nocturne, pe de altă parte,

3
00:00:14,313 --> 00:00:19,599
trăiesc într-o lume bogată şi variată,
plină de detalii, forme şi culori.

4
00:00:19,599 --> 00:00:23,490
Ce separă, atunci, moliile de oameni?

5
00:00:23,490 --> 00:00:26,398
Moliile şi multe alte animale nocturne
văd noaptea

6
00:00:26,398 --> 00:00:30,148
deoarece ochii lor sunt adaptaţi
să compenseze pentru lipsa luminii.

7
00:00:30,148 --> 00:00:32,909
Toţi ochii, nocturni sau nu,

8
00:00:32,909 --> 00:00:36,757
depind de fotoreceptorii din retină
pentru a detecta particule de lumină,

9
00:00:36,757 --> 00:00:38,938
cunoscute ca fotoni.

10
00:00:38,938 --> 00:00:42,969
Fotoreceptorii raportează informaţia
despre aceşti fotoni altor celule

11
00:00:42,969 --> 00:00:44,869
din retină şi creier.

12
00:00:44,869 --> 00:00:48,339
Creierul cerne acea informaţie
şi o foloseşte să construiască o imagine

13
00:00:48,339 --> 00:00:50,691
a mediului înconjurător
pe care ochiul îl percepe.

14
00:00:50,691 --> 00:00:54,399
Cu cât lumina e mai puternică,
cu atât mai mulţi fotoni ating ochiul.

15
00:00:54,399 --> 00:00:55,729
Într-o zi însorită,

16
00:00:55,729 --> 00:00:59,989
mai mult de 100 de milioane de fotoni
sunt disponibili ochiului

17
00:00:59,989 --> 00:01:02,650
decât într-o noapte înnorată şi
lipsită de lumina Lunii.

18
00:01:02,650 --> 00:01:05,420
Fotonii nu numai că sunt mai puţin
numeroşi în întuneric,

19
00:01:05,420 --> 00:01:08,890
dar şi ating ochiul într-un mod
mai puţin sigur.

20
00:01:08,890 --> 00:01:11,839
Asta înseamnă că informaţia
pe care fotoreceptorii o colectează

21
00:01:11,839 --> 00:01:13,450
va varia în timp,

22
00:01:13,450 --> 00:01:15,600
la fel și calitatea imaginii.

23
00:01:15,600 --> 00:01:20,620
În întuneric, încercarea de a detecta
dispersarea fotonilor sosiți la întâmplare

24
00:01:20,620 --> 00:01:24,010
e prea dificillă pentru ochii
majorităţii animalelor diurne.

25
00:01:24,010 --> 00:01:27,841
Dar pentru creaturile nopţii,
e doar un aspect legat de adaptare.

26
00:01:27,841 --> 00:01:31,391
Una dintre aceste adaptări
este mărimea.

27
00:01:31,391 --> 00:01:35,980
De exemplu tarsierul, cu globii oculari
la fel de mari ca și creierul,

28
00:01:35,980 --> 00:01:39,990
cei mai mari ochi în comparaţie cu mărimea
capului dintre toate mamiferele.

29
00:01:39,990 --> 00:01:42,461
Dacă oamenii ar avea
acelaşi raport ochi-creier,

30
00:01:42,461 --> 00:01:45,461
ochii noştri ar fi
de mărimea grapefruitului.

31
00:01:45,461 --> 00:01:48,830
Globii măriţi ai tarsierului nu au evoluat
ca să-l facă mai drăguţ,

32
00:01:48,830 --> 00:01:51,881
ci ca să capteze
cât de multă lumină posibil.

33
00:01:51,881 --> 00:01:55,041
Ochii mai mari au deschideri
mai mari, numite pupile,

34
00:01:55,041 --> 00:01:56,561
şi lentile mai mari,

35
00:01:56,561 --> 00:01:59,831
lăsând mai multă lumină
să se concentreze pe receptori.

36
00:01:59,831 --> 00:02:04,223
În timp ce tarsierii scanează scena
nocturnă cu pupilele lor enorme,

37
00:02:04,223 --> 00:02:08,432
pisicile folosesc ochii strălucitori
pentru acelaşi lucru.

38
00:02:08,432 --> 00:02:12,352
Ochii pisicilor îşi iau lumina dintr-o
structură numită tapetum lucidum

39
00:02:12,352 --> 00:02:14,181
care stă în spatele fotoreceptorilor.

40
00:02:14,181 --> 00:02:17,521
Această structură e făcută din straturi
de celule similare cu oglinda

41
00:02:17,521 --> 00:02:18,733
ce conţin cristale

42
00:02:18,733 --> 00:02:22,336
care trimit lumina receptată
înapoi către fotoreceptori

43
00:02:22,336 --> 00:02:24,062
şi în afara ochiului.

44
00:02:24,062 --> 00:02:25,812
Rezultatul e o strălucire stranie

45
00:02:25,812 --> 00:02:30,342
şi le dă fotoreceptorilor
o a doua şansă de a detecta protoni.

46
00:02:30,342 --> 00:02:35,973
De fapt, acest sistem a inspirat ochii
de pisică pe care-i folosim în circulaţie.

47
00:02:35,973 --> 00:02:39,653
Broaştele râioase, pe de altă
parte, s-au adaptat la încet.

48
00:02:39,653 --> 00:02:41,376
Ei pot forma o imagine

49
00:02:41,376 --> 00:02:45,701
chiar dacă doar un proton pe secundă
le atinge fotoreceptorul.

50
00:02:45,701 --> 00:02:47,846
Obţin asta cu fotoreceptori

51
00:02:47,846 --> 00:02:50,883
care sunt de 25 de ori mai înceţi
decât ai oamenilor.

52
00:02:50,883 --> 00:02:54,486
Asta înseamnă că broaştele pot colecta
fotoni pentru cel mult patru secunde,

53
00:02:54,486 --> 00:02:57,362
lăsându-i să adune mult mai mulţi
decât pot ochii noştri

54
00:02:57,362 --> 00:02:59,743
la fiecare interval vizual de timp.

55
00:02:59,743 --> 00:03:03,762
Dezavantajul e că aceasta face broaştele
să reacţioneze foarte încet

56
00:03:03,762 --> 00:03:08,034
deoarece primesc o nouă imagine
doar o dată la patru secunde.

57
00:03:08,034 --> 00:03:11,474
Din fericire, s-au obişnuit cu vânarea
prăzii lente.

58
00:03:11,474 --> 00:03:14,793
Între timp, noaptea zumzăie de insecte,

59
00:03:14,793 --> 00:03:16,792
ca moliile șoim,

60
00:03:16,792 --> 00:03:21,254
care-și văd florile preferate în culori,
chiar şi în timpul unei nopţi înstelate.

61
00:03:21,254 --> 00:03:23,423
Reuşesc asta
printr-o mişcare surprinzătoare -

62
00:03:23,423 --> 00:03:26,213
eliminând detaliile
din percepţia lor vizuală.

63
00:03:26,213 --> 00:03:29,684
Informaţia din fotoreceptorii vecini
e grupată în creierele lor,

64
00:03:29,684 --> 00:03:32,244
așa că prinderea fotonilor
din fiecare grup e mai mare

65
00:03:32,244 --> 00:03:34,745
în comparaţie cu receptorii individuali.

66
00:03:34,745 --> 00:03:38,422
Totuşi, gruparea fotoreceptorilor
pierde detaliile din imagini,

67
00:03:38,422 --> 00:03:42,014
deoarece detaliile mici cer o grilă
fină de fotoreceptori,

68
00:03:42,014 --> 00:03:45,784
fiecare detectând fotoni dintr-un punct
mic din spaţiu.

69
00:03:45,784 --> 00:03:49,574
Secretul e să echilibreze nevoia
de fotoni cu pierderea detaliului

70
00:03:49,574 --> 00:03:51,243
pentru a-şi găsi florile.

71
00:03:51,243 --> 00:03:54,194
Fie că ochii sunt înceţi, enormi,
strălucitori sau aspri,

72
00:03:54,194 --> 00:03:57,245
e combinaţia
acestor adaptări biologice

73
00:03:57,245 --> 00:04:00,956
care le dă animalelor nocturne
puterile vizuale unice.

74
00:04:00,956 --> 00:04:03,907
Imaginează-ţi cum ar fi să vezi
prin ochii lor

75
00:04:03,907 --> 00:04:06,676
lumea care se trezeşte
când Soarele apune.