0:00:06.979,0:00:11.559
Pentru ochiul uman, noaptea[br]lumea este un fundal gri lipsit de formă.

0:00:11.559,0:00:14.313
Multe animale nocturne, pe de altă parte,

0:00:14.313,0:00:19.599
trăiesc într-o lume bogată şi variată,[br]plină de detalii, forme şi culori.

0:00:19.599,0:00:23.490
Ce separă, atunci, moliile de oameni?

0:00:23.490,0:00:26.398
Moliile şi multe alte animale nocturne[br]văd noaptea

0:00:26.398,0:00:30.148
deoarece ochii lor sunt adaptaţi[br]să compenseze pentru lipsa luminii.

0:00:30.148,0:00:32.909
Toţi ochii, nocturni sau nu,

0:00:32.909,0:00:36.757
depind de fotoreceptorii din retină[br]pentru a detecta particule de lumină,

0:00:36.757,0:00:38.938
cunoscute ca fotoni.

0:00:38.938,0:00:42.969
Fotoreceptorii raportează informaţia[br]despre aceşti fotoni altor celule

0:00:42.969,0:00:44.869
din retină şi creier.

0:00:44.869,0:00:48.339
Creierul cerne acea informaţie[br]şi o foloseşte să construiască o imagine

0:00:48.339,0:00:50.691
a mediului înconjurător[br]pe care ochiul îl percepe.

0:00:50.691,0:00:54.399
Cu cât lumina e mai puternică,[br]cu atât mai mulţi fotoni ating ochiul.

0:00:54.399,0:00:55.729
Într-o zi însorită,

0:00:55.729,0:00:59.989
mai mult de 100 de milioane de fotoni[br]sunt disponibili ochiului

0:00:59.989,0:01:02.650
decât într-o noapte înnorată şi[br]lipsită de lumina Lunii.

0:01:02.650,0:01:05.420
Fotonii nu numai că sunt mai puţin[br]numeroşi în întuneric,

0:01:05.420,0:01:08.890
dar şi ating ochiul într-un mod[br]mai puţin sigur.

0:01:08.890,0:01:11.839
Asta înseamnă că informaţia[br]pe care fotoreceptorii o colectează

0:01:11.839,0:01:13.450
va varia în timp,

0:01:13.450,0:01:15.600
la fel și calitatea imaginii.

0:01:15.600,0:01:20.620
În întuneric, încercarea de a detecta[br]dispersarea fotonilor sosiți la întâmplare

0:01:20.620,0:01:24.010
e prea dificillă pentru ochii[br]majorităţii animalelor diurne.

0:01:24.010,0:01:27.841
Dar pentru creaturile nopţii,[br]e doar un aspect legat de adaptare.

0:01:27.841,0:01:31.391
Una dintre aceste adaptări[br]este mărimea.

0:01:31.391,0:01:35.980
De exemplu tarsierul, cu globii oculari[br]la fel de mari ca și creierul,

0:01:35.980,0:01:39.990
cei mai mari ochi în comparaţie cu mărimea[br]capului dintre toate mamiferele.

0:01:39.990,0:01:42.461
Dacă oamenii ar avea[br]acelaşi raport ochi-creier,

0:01:42.461,0:01:45.461
ochii noştri ar fi[br]de mărimea grapefruitului.

0:01:45.461,0:01:48.830
Globii măriţi ai tarsierului nu au evoluat[br]ca să-l facă mai drăguţ,

0:01:48.830,0:01:51.881
ci ca să capteze[br]cât de multă lumină posibil.

0:01:51.881,0:01:55.041
Ochii mai mari au deschideri[br]mai mari, numite pupile,

0:01:55.041,0:01:56.561
şi lentile mai mari,

0:01:56.561,0:01:59.831
lăsând mai multă lumină[br]să se concentreze pe receptori.

0:01:59.831,0:02:04.223
În timp ce tarsierii scanează scena[br]nocturnă cu pupilele lor enorme,

0:02:04.223,0:02:08.432
pisicile folosesc ochii strălucitori[br]pentru acelaşi lucru.

0:02:08.432,0:02:12.352
Ochii pisicilor îşi iau lumina dintr-o[br]structură numită tapetum lucidum

0:02:12.352,0:02:14.181
care stă în spatele fotoreceptorilor.

0:02:14.181,0:02:17.521
Această structură e făcută din straturi[br]de celule similare cu oglinda

0:02:17.521,0:02:18.733
ce conţin cristale

0:02:18.733,0:02:22.336
care trimit lumina receptată[br]înapoi către fotoreceptori

0:02:22.336,0:02:24.062
şi în afara ochiului.

0:02:24.062,0:02:25.812
Rezultatul e o strălucire stranie

0:02:25.812,0:02:30.342
şi le dă fotoreceptorilor[br]o a doua şansă de a detecta protoni.

0:02:30.342,0:02:35.973
De fapt, acest sistem a inspirat ochii[br]de pisică pe care-i folosim în circulaţie.

0:02:35.973,0:02:39.653
Broaştele râioase, pe de altă[br]parte, s-au adaptat la încet.

0:02:39.653,0:02:41.376
Ei pot forma o imagine

0:02:41.376,0:02:45.701
chiar dacă doar un proton pe secundă[br]le atinge fotoreceptorul.

0:02:45.701,0:02:47.846
Obţin asta cu fotoreceptori

0:02:47.846,0:02:50.883
care sunt de 25 de ori mai înceţi[br]decât ai oamenilor.

0:02:50.883,0:02:54.486
Asta înseamnă că broaştele pot colecta[br]fotoni pentru cel mult patru secunde,

0:02:54.486,0:02:57.362
lăsându-i să adune mult mai mulţi[br]decât pot ochii noştri

0:02:57.362,0:02:59.743
la fiecare interval vizual de timp.

0:02:59.743,0:03:03.762
Dezavantajul e că aceasta face broaştele[br]să reacţioneze foarte încet

0:03:03.762,0:03:08.034
deoarece primesc o nouă imagine[br]doar o dată la patru secunde.

0:03:08.034,0:03:11.474
Din fericire, s-au obişnuit cu vânarea[br]prăzii lente.

0:03:11.474,0:03:14.793
Între timp, noaptea zumzăie de insecte,

0:03:14.793,0:03:16.792
ca moliile șoim,

0:03:16.792,0:03:21.254
care-și văd florile preferate în culori,[br]chiar şi în timpul unei nopţi înstelate.

0:03:21.254,0:03:23.423
Reuşesc asta[br]printr-o mişcare surprinzătoare -

0:03:23.423,0:03:26.213
eliminând detaliile[br]din percepţia lor vizuală.

0:03:26.213,0:03:29.684
Informaţia din fotoreceptorii vecini[br]e grupată în creierele lor,

0:03:29.684,0:03:32.244
așa că prinderea fotonilor[br]din fiecare grup e mai mare

0:03:32.244,0:03:34.745
în comparaţie cu receptorii individuali.

0:03:34.745,0:03:38.422
Totuşi, gruparea fotoreceptorilor[br]pierde detaliile din imagini,

0:03:38.422,0:03:42.014
deoarece detaliile mici cer o grilă[br]fină de fotoreceptori,

0:03:42.014,0:03:45.784
fiecare detectând fotoni dintr-un punct[br]mic din spaţiu.

0:03:45.784,0:03:49.574
Secretul e să echilibreze nevoia[br]de fotoni cu pierderea detaliului

0:03:49.574,0:03:51.243
pentru a-şi găsi florile.

0:03:51.243,0:03:54.194
Fie că ochii sunt înceţi, enormi,[br]strălucitori sau aspri,

0:03:54.194,0:03:57.245
e combinaţia[br]acestor adaptări biologice

0:03:57.245,0:04:00.956
care le dă animalelor nocturne[br]puterile vizuale unice.

0:04:00.956,0:04:03.907
Imaginează-ţi cum ar fi să vezi[br]prin ochii lor

0:04:03.907,0:04:06.676
lumea care se trezeşte[br]când Soarele apune.