1
00:00:06,945 --> 00:00:09,072
Principiul incertitudinii
al lui Heisenberg

2
00:00:09,072 --> 00:00:14,566
e una dintre ideile fizicii cuantice
extinse la cultura pop generală.

3
00:00:14,566 --> 00:00:20,512
El spune că nu putem ști niciodată
poziția și viteza exactă a unui obiect

4
00:00:20,512 --> 00:00:22,759
și servește ca metaforă universală,

5
00:00:22,759 --> 00:00:25,929
de la critica literară
la comentariile sportive.

6
00:00:25,929 --> 00:00:29,429
Incertitudinea e des explicată 
ca un rezultat al măsurătorilor,

7
00:00:29,429 --> 00:00:34,561
actul măsurării poziției unui obiect
schimbându-i viteza sau vice-versa.

8
00:00:34,561 --> 00:00:38,378
Cauza reală e însă
mult mai profundă și mai uluitoare.

9
00:00:38,378 --> 00:00:41,759
Principiul incertitudinii există
deoarece totul în univers

10
00:00:41,759 --> 00:00:46,278
se comportă simultan
atât ca particulă, cât și ca undă.

11
00:00:46,278 --> 00:00:50,458
În mecanica cuantică,
poziția și viteza exactă a unui obiect

12
00:00:50,458 --> 00:00:51,946
nu au însemnătate.

13
00:00:51,946 --> 00:00:53,147
Pentru a înțelege asta,

14
00:00:53,147 --> 00:00:57,053
trebuie să ne gândim ce înseamnă
a te comporta ca o particulă sau undă.

15
00:00:57,053 --> 00:01:01,857
Particulele, prin definiție, se găsesc
într-un singur loc, într-un anumit moment.

16
00:01:01,857 --> 00:01:06,266
Putem reprezenta asta printr-un grafic
arătând probabilitatea găsirii obiectului

17
00:01:06,266 --> 00:01:07,766
într-un loc anume,

18
00:01:07,766 --> 00:01:09,030
ce arată ca un vârf,

19
00:01:09,030 --> 00:01:13,557
100% într-o anumită poziție
și 0 oriunde altundeva.

20
00:01:13,557 --> 00:01:17,521
Undele, pe de altă parte,
sunt perturbări răspândite în spațiu

21
00:01:17,521 --> 00:01:20,338
precum undele de la suprafața unui lac.

22
00:01:20,338 --> 00:01:23,767
Putem identifica per ansamblu
caracteristicile tiparului undei,

23
00:01:23,767 --> 00:01:25,933
în special, lungimea acesteia,

24
00:01:25,933 --> 00:01:30,269
adică distanța dintre două vârfuri
sau două văi învecinate.

25
00:01:30,269 --> 00:01:32,847
Dar nu îi putem atribui o singură poziție.

26
00:01:32,847 --> 00:01:36,482
E o mare probabilitate
de a se afla în multe locuri diferite.

27
00:01:36,482 --> 00:01:39,099
Lungimea de undă
e esențială în fizica cuantică

28
00:01:39,099 --> 00:01:42,419
deoarece lungimea de undă a unui obiect
este asociată cu impulsul său,

29
00:01:42,419 --> 00:01:44,034
masa ori viteza.

30
00:01:44,034 --> 00:01:46,909
Un obiect în rapidă mișcare
are multe impulsuri,

31
00:01:46,909 --> 00:01:50,019
care corespund
unei lungimi de undă foarte scurte.

32
00:01:50,019 --> 00:01:54,219
Un obiect greu are multe impulsuri,
chiar dacă nu se mișcă foarte rapid,

33
00:01:54,219 --> 00:01:56,896
ceea ce din nou înseamnă
o lungime de undă foarte scurtă.

34
00:01:56,896 --> 00:02:00,757
Din această cauză nu observăm
natura undelor obiectelor cotidiene.

35
00:02:00,757 --> 00:02:02,644
Dacă arunci o minge de baseball în aer,

36
00:02:02,644 --> 00:02:07,029
lungimea sa de undă e o miliardime
de trilionime din trilionimea unui metru,

37
00:02:07,029 --> 00:02:09,364
mult prea mică de detectat vreodată.

38
00:02:09,364 --> 00:02:12,324
Totuși, lucrurile mici
precum atomii sau electronii,

39
00:02:12,324 --> 00:02:16,142
pot avea lungimi de undă îndeajuns de mari
de măsurat în experimente.

40
00:02:16,142 --> 00:02:19,475
Așadar, dacă avem o undă pură
îi putem măsura lungimea,

41
00:02:19,475 --> 00:02:23,021
prin urmare și impulsul,
dar nu are poziție.

42
00:02:23,021 --> 00:02:25,248
Putem afla foarte ușor
poziția unei particule,

43
00:02:25,248 --> 00:02:28,489
dar nu are o lungime de undă,
deci nu-i știm impulsul.

44
00:02:28,489 --> 00:02:31,600
Pentru a avea o particulă
cu poziție și impuls,

45
00:02:31,600 --> 00:02:33,760
trebuie să combinăm cele două idei

46
00:02:33,760 --> 00:02:37,163
pentru a crea un grafic cu unde,
dar numai într-o zonă mică.

47
00:02:37,163 --> 00:02:38,800
Cum putem face asta?

48
00:02:38,800 --> 00:02:41,554
Prin combinarea undelor
cu diferite lungimi de undă,

49
00:02:41,554 --> 00:02:46,528
adică dând obiectului cuantic
șansa de a avea impulsuri diferite.

50
00:02:46,528 --> 00:02:49,282
Când adăugăm două unde,
descoperim că există locuri

51
00:02:49,282 --> 00:02:52,055
unde vârfurile se aliniază
creând o undă mai mare

52
00:02:52,055 --> 00:02:55,821
și alte locuri unde vârfurile uneia
umplu văile celeilalte.

53
00:02:55,821 --> 00:03:00,849
Rezultatul arată zone unde vedem unde
separate de zone goale.

54
00:03:00,849 --> 00:03:02,590
Dacă adăugăm o a treia undă,

55
00:03:02,590 --> 00:03:05,709
zonele unde undele se anulează
devin mai mari,

56
00:03:05,709 --> 00:03:09,891
la o a patra se măresc în continuare,
zonele mai ondulate îngustându-se.

57
00:03:09,891 --> 00:03:13,089
Continuând să adăugăm unde,
putem crea un grup de unde

58
00:03:13,089 --> 00:03:16,168
cu o lungime de undă clară
într-o zonă mică.

59
00:03:16,168 --> 00:03:20,184
Acesta e un obiect cuantic, 
cu natură duală undă-particulă,

60
00:03:20,184 --> 00:03:21,671
dar pentru a ajunge aici,

61
00:03:21,671 --> 00:03:25,605
a trebuit să pierdem certitudinea
atât a poziției, cât și a impulsului.

62
00:03:25,605 --> 00:03:28,143
Poziția nu e restricționată
la un singur punct.

63
00:03:28,143 --> 00:03:29,948
E o mare probabilitate de a o găsi

64
00:03:29,948 --> 00:03:32,837
la o anumită distanță
de centrul grupului de undă

65
00:03:32,837 --> 00:03:35,506
și creăm grupul de undă
adăugând multe unde,

66
00:03:35,506 --> 00:03:38,012
însemnând că există
o anume probabilitate de a o găsi

67
00:03:38,012 --> 00:03:41,291
având impulsul corespunzător
oricăreia dintre acestea.

68
00:03:41,291 --> 00:03:44,740
Atât poziția, cât și impulsul
sunt acum incerte,

69
00:03:44,740 --> 00:03:46,756
iar incertitudinile sunt conectate.

70
00:03:46,756 --> 00:03:50,909
Dacă vrei să scazi incertitudinea poziției
prin crearea unui grup de unde mai mic,

71
00:03:50,909 --> 00:03:52,558
trebuie să adaugi mai multe unde,

72
00:03:52,558 --> 00:03:54,835
crescând astfel incertitudinea impulsului.

73
00:03:54,835 --> 00:03:58,357
Dacă vrei să știi mai bine impulsul,
ai nevoie de un grup mai mare de unde,

74
00:03:58,357 --> 00:04:00,692
crescând astfel incertitudinea poziției.

75
00:04:00,692 --> 00:04:03,291
Acesta e principiul incertitudinii
al lui Heisenberg,

76
00:04:03,291 --> 00:04:08,517
formulat de fizicianul german
Werner Heisenberg în 1927.

77
00:04:08,517 --> 00:04:12,589
Această incertitudine nu e o problemă
de măsurare corectă sau greșită,

78
00:04:12,589 --> 00:04:17,107
ci e consecința inevitabilă 
a dualității particulă-undă.

79
00:04:17,107 --> 00:04:20,663
Principiul incertitudinii 
nu e doar o limită practică în măsurare.

80
00:04:20,663 --> 00:04:23,803
E o limitare a proprietăților 
pe care le poate avea un obiect,

81
00:04:23,803 --> 00:04:27,733
inerentă structurii fundamentale
a universului în sine.