1
00:00:00,400 --> 00:00:02,641
Salut! Mă cheamă Mac.
2
00:00:02,641 --> 00:00:06,639
Meseria mea e să-i mint pe copii.
3
00:00:06,639 --> 00:00:08,605
Dar sunt minciuni nevinovate.
4
00:00:08,605 --> 00:00:11,353
Scriu cărți pentru copii.
5
00:00:11,353 --> 00:00:16,921
Pablo Picasso zicea că
„Arta, știm cu toții, nu înseamnă Adevăr.
6
00:00:16,921 --> 00:00:20,639
Arta e o minciună care ne ajută
să înțelegem adevărul,
7
00:00:20,639 --> 00:00:23,407
sau cel puțin adevărul
care ne e dat să-l înțelegem.
8
00:00:23,407 --> 00:00:30,247
Artistul trebuie să știe cum să-i convingă
pe alții că minciunile lui sunt veridice.”
9
00:00:30,937 --> 00:00:34,912
Am auzit asta pentru prima dată
când eram copil și mi-a plăcut enorm,
10
00:00:34,912 --> 00:00:37,415
dar habar n-aveam ce înseamnă.
11
00:00:37,415 --> 00:00:39,242
(Râsete)
12
00:00:39,242 --> 00:00:44,749
Despre asta voi vorbi azi:
adevăr și minciuni, ficțiune și realitate.
13
00:00:44,761 --> 00:00:49,133
Oare cum aș putea descâlci
această îmbârligătură de propoziții?
14
00:00:49,133 --> 00:00:51,897
Am PowerPoint,
hai să fac o diagramă Euler.
15
00:00:52,437 --> 00:00:54,124
[Adevăr. Minciuni.]
16
00:00:54,124 --> 00:00:55,031
(Râsete)
17
00:00:55,031 --> 00:00:57,380
Poftim, uite-o. Pac!
18
00:00:57,380 --> 00:01:01,375
Avem adevăr și minciuni,
dar și o zonă mică la mijloc.
19
00:01:01,375 --> 00:01:04,703
În zona de trecere se află arta.
20
00:01:04,703 --> 00:01:05,878
(Râsete)
21
00:01:05,878 --> 00:01:11,012
Bun. Diagrama lui Euler.
22
00:01:11,012 --> 00:01:12,776
(Aplauze)
23
00:01:12,776 --> 00:01:15,941
Dar nici asta nu e foarte util, de fapt.
24
00:01:15,941 --> 00:01:20,881
Ce m-a făcut pe mine să înțeleg citatul
25
00:01:20,881 --> 00:01:25,301
și ce e arta, cel puțin arta ficțiunii,
26
00:01:25,301 --> 00:01:28,723
a fost să lucrez cu copiii:
am fost consilier pentru tabere de vară.
27
00:01:28,723 --> 00:01:34,390
Făceam asta în vacanțele din studenție
și mi-a plăcut enorm!
28
00:01:34,390 --> 00:01:37,978
Am fost într-o tabără de sport
pentru copii între 4 și 6 ani.
29
00:01:37,982 --> 00:01:43,628
Eu mă ocupam de cei de 4 ani și-mi plăcea,
că micuții de 4 ani nu prea fac sport
30
00:01:43,628 --> 00:01:45,352
și nici eu!
31
00:01:45,352 --> 00:01:46,615
(Râsete)
32
00:01:46,615 --> 00:01:49,075
Eu fac sport la nivelul unuia de 4 ani.
33
00:01:49,075 --> 00:01:52,615
Se întâmpla cam așa:
34
00:01:52,615 --> 00:01:56,099
copiii alergau printre conuri,
li se făcea cald și se duceau
35
00:01:56,099 --> 00:01:59,372
să se așeze la umbră,
unde eu mă așezasem deja.
36
00:01:59,372 --> 00:02:00,385
(Râsete)
37
00:02:00,385 --> 00:02:04,159
Atunci inventam povești
și le spuneam, despre viața mea.
38
00:02:04,168 --> 00:02:11,011
Le povesteam cum mă duc sâmbăta acasă
și cum spionez pentru Regina Angliei.
39
00:02:11,011 --> 00:02:14,687
În scurt timp, alți copii,
care nici măcar nu erau în grupul meu,
40
00:02:14,687 --> 00:02:17,676
veneau la mine și mă întrebau:
„Ești Mac Barnett, așa-i?
41
00:02:17,676 --> 00:02:21,577
Ești tipul care spionează
pentru Regina Angliei.”
42
00:02:21,577 --> 00:02:24,059
Toată viața am așteptat
ca niște necunoscuți
43
00:02:24,059 --> 00:02:26,389
să vină la mine
și să-mi pună întrebarea asta.
44
00:02:26,389 --> 00:02:29,962
În mintea mea erau rusoaice zvelte,
dar, în fine, și copiii de 4 ani...
45
00:02:29,962 --> 00:02:33,768
În Berkeley, California,
accepți ce ți se dă.
46
00:02:35,268 --> 00:02:38,976
Mi-am dat seama
că poveștile pe care le spuneam
47
00:02:38,976 --> 00:02:43,588
erau adevărate într-un fel familiar
și foarte palpitant.
48
00:02:43,588 --> 00:02:45,934
Punctul culminant
— n-o să uit niciodată —
49
00:02:45,934 --> 00:02:48,757
a fost o fetiță pe nume Riley, era micuță.
50
00:02:48,757 --> 00:02:53,686
Avea obiceiul să-și scoată gustarea
și să-și arunce fructele.
51
00:02:53,686 --> 00:02:56,224
Își scotea fructul,
mama îi punea mereu pepene,
52
00:02:56,224 --> 00:02:57,871
și-l arunca în iederă.
53
00:02:57,871 --> 00:03:01,204
Apoi mânca batoane cu fructe
și cupe de budincă.
54
00:03:01,204 --> 00:03:06,320
Îi zic: „Riley, nu ai voie să faci asta,
trebuie să mănânci fructul”.
55
00:03:06,320 --> 00:03:07,560
Iar ea: „De ce?”
56
00:03:07,560 --> 00:03:13,232
Îi răspund: „Dacă arunci fructe în iederă,
curând o să iasă pepeni, o să fie plin.”
57
00:03:13,232 --> 00:03:16,426
Cred că așa am ajuns
să spun povești pentru copii
58
00:03:16,426 --> 00:03:19,995
în loc să devin nutriționist pentru copii.
59
00:03:20,925 --> 00:03:23,673
Riley zice: „Așa ceva n-o să se întâmple!”
60
00:03:23,673 --> 00:03:28,097
Așa că, în ultima zi de tabără,
m-am sculat mai devreme,
61
00:03:28,097 --> 00:03:31,583
am cumpărat un pepene imens de la magazin
62
00:03:31,583 --> 00:03:33,329
și l-am ascuns în iederă.
63
00:03:33,329 --> 00:03:38,390
La prânz, îi zic: „Riley, ia du-te
până acolo, să vezi ce-ai făcut!”
64
00:03:38,401 --> 00:03:40,836
(Râsete)
65
00:03:40,836 --> 00:03:44,624
Ea a intrat în tufele de iederă
și a făcut niște ochi cât cepele:
66
00:03:44,624 --> 00:03:47,680
a scos pepenele,
care era mai mare decât capul ei,
67
00:03:47,680 --> 00:03:50,700
și toți copiii au venit în fugă
și s-au strâns în jurul ei.
68
00:03:50,700 --> 00:03:54,597
Unul din ei strigă:
„Hei, cum de are etichetă?”
69
00:03:54,597 --> 00:03:56,760
(Râsete)
70
00:03:58,170 --> 00:04:02,879
La care eu: „Vedeți? Eu de ce vă tot spun
să nu mai aruncați etichete în tufiș?!
71
00:04:02,879 --> 00:04:06,958
Puneți-le la gunoi.
Altfel, distrugeți natura!”
72
00:04:08,695 --> 00:04:13,791
Riley și-a purtat pepenele în brațe
toată ziua.
73
00:04:13,791 --> 00:04:15,657
Era așa mândră!
74
00:04:15,657 --> 00:04:20,505
Știa că nu ea a făcut să crească
un pepene în șapte zile,
75
00:04:20,505 --> 00:04:23,441
dar pe de altă parte, știa că da!
76
00:04:23,441 --> 00:04:28,947
E un tărâm ciudat, dar nu e un tărâm
unde pot ajunge doar copiii.
77
00:04:28,947 --> 00:04:31,934
Poate fi orice.
Arta ne poate duce pe acel tărâm.
78
00:04:31,934 --> 00:04:37,391
E chiar în acea zonă din mijloc,
pe care o putem numi artă, sau ficțiune.
79
00:04:37,391 --> 00:04:39,351
Eu o numesc minune.
80
00:04:39,351 --> 00:04:43,620
Asta numea Coleridge „suspendarea voită
a neîncrederii” sau credință poetică.
81
00:04:43,620 --> 00:04:46,257
Dar sunt momente când o poveste,
cât ar fi de ciudată,
82
00:04:46,257 --> 00:04:50,117
seamănă cumva cu adevărul
și atunci devine credibilă.
83
00:04:50,117 --> 00:04:51,747
Nu doar copiii ajung acolo.
84
00:04:51,747 --> 00:04:54,436
Și noi, adulții, putem,
de exemplu când citim.
85
00:04:54,436 --> 00:04:57,736
Așa se face că peste două zile
lumea va sosi la Dublin
86
00:04:57,736 --> 00:05:02,244
pentru turul ghidat de Ziua lui Bloom,
87
00:05:02,244 --> 00:05:06,092
ca să vadă tot ce s-a întâmplat
în romanul Ulise,
88
00:05:06,092 --> 00:05:08,040
deși nu s-a întâmplat nimic.
89
00:05:08,040 --> 00:05:10,387
Sau cei care vizitează
Baker Street din Londra
90
00:05:10,387 --> 00:05:13,859
să vadă casa lui Sherlock Holmes,
deși 221B e doar un număr
91
00:05:13,859 --> 00:05:17,222
vopsit pe o clădire
care n-a avut niciodată acea adresă.
92
00:05:17,222 --> 00:05:21,447
Știm că aceste personaje nu sunt reale,
dar avem sentimente reale pentru ele.
93
00:05:21,447 --> 00:05:22,591
Suntem în stare.
94
00:05:22,591 --> 00:05:27,674
Știm că aceste personaje nu sunt reale,
și în același timp știm că sunt!
95
00:05:27,682 --> 00:05:32,868
Copiilor le e mai ușor decât adulților,
de-asta îmi place să scriu pentru copii.
96
00:05:32,868 --> 00:05:37,761
După mine, copiii sunt cel mai bun public
pentru ficțiunea literară serioasă.
97
00:05:39,260 --> 00:05:45,274
Când eram copil,
mă obsedau romanele cu uși secrete,
98
00:05:45,274 --> 00:05:49,751
de genul Narnia, unde deschideai un dulap
și ajungeai într-un tărâm magic.
99
00:05:49,751 --> 00:05:54,394
Eram convins că ușile secrete chiar există
și le căutam și încercam să trec prin ele.
100
00:05:54,394 --> 00:05:58,076
Voiam să trăiesc și să trec
în lumea aceea magică,
101
00:05:58,076 --> 00:06:01,630
dar sfârșeam prin a deschide
dulapurile oamenilor.
102
00:06:01,630 --> 00:06:03,724
(Râsete)
103
00:06:03,724 --> 00:06:06,548
Odată am intrat în dulapul
prietenului mamei mele
104
00:06:06,548 --> 00:06:08,768
și nu era niciun tărâm magic acolo.
105
00:06:08,768 --> 00:06:11,956
Erau alte chestii ciudate
de care mama ar cam trebui să știe.
106
00:06:11,956 --> 00:06:13,107
(Râsete)
107
00:06:13,107 --> 00:06:16,442
Și chiar m-am bucurat să-i spun tot.
108
00:06:19,545 --> 00:06:22,796
După facultate, prima mea slujbă
109
00:06:22,796 --> 00:06:26,227
a fost să lucrez
în spatele unei astfel de uși secrete.
110
00:06:26,227 --> 00:06:28,188
Se numește Valencia 826.
111
00:06:28,188 --> 00:06:33,040
E pe strada Valencia nr. 826,
în cartierul Mission din San Francisco.
112
00:06:33,040 --> 00:06:37,501
Când am lucrat acolo, era și sediul
unei edituri numită McSweeney's,
113
00:06:37,501 --> 00:06:40,635
un centru non-profit pentru scriitori,
numit Valencia 826,
114
00:06:40,635 --> 00:06:44,170
dar în față era un magazin ciudat.
115
00:06:44,170 --> 00:06:49,007
Era într-o zonă comercială,
iar în San Francisco n-am fi primit aviz,
116
00:06:49,007 --> 00:06:53,320
așa că scriitorul care l-a fondat,
Dave Eggers, ca să respecte legea,
117
00:06:53,320 --> 00:06:58,849
a spus: „Bine, o să fac un magazin
cu provizii pentru pirați.”
118
00:06:58,849 --> 00:07:01,683
Și asta am și făcut.
(Râsete)
119
00:07:01,683 --> 00:07:03,614
E frumos! Totul e numai din lemn.
120
00:07:03,614 --> 00:07:08,484
Sunt sertare din care poți scoate citrice,
ca să nu faci scorbut.
121
00:07:08,484 --> 00:07:11,021
Sunt plasturi de ochi în multe culori,
122
00:07:11,021 --> 00:07:13,451
pentru că primăvara
pirații își fac de cap.
123
00:07:13,451 --> 00:07:17,674
Ce știm noi!?
Negrul e plictisitor. Pastel!
124
00:07:17,674 --> 00:07:19,670
Sau ochi, tot în diverse culori,
125
00:07:19,670 --> 00:07:24,835
ochi de sticlă simpli, depinde cum vrei
să-ți rezolvi problema.
126
00:07:24,835 --> 00:07:30,804
Însă partea ciudată e că în magazin
chiar au intrat cumpărători!
127
00:07:32,324 --> 00:07:37,901
Așa ne-am putut plăti chiria
pentru centrul de meditații din spate.
128
00:07:37,901 --> 00:07:41,927
Pentru mine, și mai importantă era
calitatea muncii pe care o făceam:
129
00:07:41,927 --> 00:07:44,284
aveam copii care veneau
și învățau să scrie.
130
00:07:44,284 --> 00:07:48,178
Iar când trebuie să treci prin
locul acesta ciudat dintre două lumi
131
00:07:48,178 --> 00:07:52,220
pentru a merge la lecții,
există un impact asupra creațiilor tale.
132
00:07:52,220 --> 00:07:54,607
E o ușă secretă prin care poți trece.
133
00:07:54,607 --> 00:07:57,728
Așadar eu administram
atelierul 826 din Los Angeles
134
00:07:57,728 --> 00:08:00,950
și rolul meu era să construiesc magazinul.
135
00:08:00,950 --> 00:08:04,260
Prăvălia se cheamă
Parcul Ecou - Călătorii în Timp.
136
00:08:04,260 --> 00:08:08,620
Mottoul nostru:
„Oricând ați fi, noi suntem deja atunci.”
137
00:08:08,620 --> 00:08:10,320
(Râsete)
138
00:08:14,460 --> 00:08:18,007
E pe Bulevardul Sunset în LA,
vânzătorii noștri sunt prietenoși.
139
00:08:18,007 --> 00:08:21,370
Sunt din toate epocile,
inclusiv din anii 1980,
140
00:08:21,370 --> 00:08:25,916
tipul acela din capăt
e din trecutul foarte recent.
141
00:08:25,916 --> 00:08:30,598
Aceștia sunt Angajații Lunii,
inclusiv Ginghis Han, Charles Dickens.
142
00:08:30,598 --> 00:08:33,596
Au ajuns și celebrități în echipa noastră.
143
00:08:33,596 --> 00:08:35,897
Aici e raionul de farmacie.
144
00:08:35,897 --> 00:08:37,366
Avem medicamente brevetate,
145
00:08:37,366 --> 00:08:40,277
borcane canopice
în care să vă conservați organele,
146
00:08:40,277 --> 00:08:44,161
săpun comunist pe care scrie:
„Asta ți-e porția pe tot anul!”
147
00:08:44,161 --> 00:08:45,985
(Râsete)
148
00:08:45,985 --> 00:08:50,678
Mașina de gheață s-a stricat fix înainte
de inaugurare și nu știam ce să facem.
149
00:08:50,678 --> 00:08:55,290
Arhitectul nostru era plin de sirop roșu,
arăta de parcă ar fi omorât pe cineva,
150
00:08:55,290 --> 00:08:59,294
ceea ce nu era total exclus, în cazul lui.
151
00:08:59,294 --> 00:09:01,807
Nu știam ce să facem,
era atracția magazinului.
152
00:09:01,807 --> 00:09:05,994
Așa că am pus un afiș pe care scria:
„Defect. Reveniți ieri!”
153
00:09:05,994 --> 00:09:07,344
(Râsete)
154
00:09:07,344 --> 00:09:10,205
În final a fost mai nostim
decât băuturile cu gheață
155
00:09:10,205 --> 00:09:13,531
și am lăsat-o așa, pentru totdeauna.
156
00:09:13,531 --> 00:09:17,934
„Hartane de mamut”, vreo 3 kg bucata.
157
00:09:17,934 --> 00:09:21,994
„Spray contra barbarilor”,
cu salată și petale de flori,
158
00:09:21,994 --> 00:09:24,712
care nu le plac deloc barbarilor.
159
00:09:24,712 --> 00:09:26,670
„Limbi moarte”.
160
00:09:26,670 --> 00:09:29,150
(Râsete)
161
00:09:29,150 --> 00:09:33,070
Lipitori, micii doctori ai naturii.
162
00:09:33,070 --> 00:09:35,860
Și spray-ul „Viking”,
cu multe arome superbe:
163
00:09:35,860 --> 00:09:39,595
unghii de la picioare, transpirație,
legume putrezite, cenușă de rug...
164
00:09:39,595 --> 00:09:45,543
Suntem convinși că spray-ul de corp „Axe”
e bun pe câmpul de luptă, nu la subraț.
165
00:09:45,543 --> 00:09:47,900
(Râsete)
166
00:09:47,900 --> 00:09:51,764
Aici sunt cipuri cu emoții de robot,
ca să simtă și ei dragoste sau frică.
167
00:09:51,764 --> 00:09:55,171
Cel mai bine se vinde Schadenfreude,
lucru la care nu ne-am fi așteptat!
168
00:09:55,171 --> 00:09:56,113
(Râsete)
169
00:09:56,113 --> 00:09:58,580
Nu credeam că o să se întâmple.
170
00:09:58,580 --> 00:10:00,261
Dar în spate e o fundație,
171
00:10:00,261 --> 00:10:02,596
iar copiii intră unde scrie
„Acces angajați”
172
00:10:02,596 --> 00:10:07,110
și ajung într-un spațiu unde
își fac temele, scriu povești, fac filme.
173
00:10:07,110 --> 00:10:09,950
Iată o petrecere la lansarea
unei cărți, unde citesc copiii.
174
00:10:09,950 --> 00:10:14,765
Avem și o revistă cu articole scrise doar
de copiii care vin zilnic după școală,
175
00:10:14,765 --> 00:10:18,860
avem petreceri de lansare,
când mâncăm tort și le citim părinților
176
00:10:18,860 --> 00:10:21,839
și bem lapte din pahare de șampanie.
177
00:10:21,839 --> 00:10:28,487
E un spațiu special,
pentru că avem spațiul ciudat din față.
178
00:10:28,487 --> 00:10:30,495
Gluma nu e o glumă.
179
00:10:30,495 --> 00:10:34,695
Nu poți separa adevărul de ficțiune,
și asta îmi place grozav.
180
00:10:34,695 --> 00:10:39,863
E acea fărâmă de ficțiune
care a colonizat lumea reală.
181
00:10:39,865 --> 00:10:43,922
O văd ca pe o carte în trei dimensiuni.
182
00:10:43,922 --> 00:10:50,262
Există termenul metaficțiune,
adică povești despre povești.
183
00:10:50,262 --> 00:10:54,000
„Meta” e în vogă acum; ultimul val
a fost probabil în anii 1960,
184
00:10:54,000 --> 00:10:56,522
cu scriitori ca John Barth
și William Gaddis,
185
00:10:56,522 --> 00:11:01,540
dar curentul s-a menținut, e aproape
la fel de vechi ca și povestitul însuși.
186
00:11:01,540 --> 00:11:05,575
Una din tehnicile metaficțiunii
e spargerea celui de-al patrulea zid.
187
00:11:05,575 --> 00:11:08,755
E atunci când un actor
se îndreaptă către public
188
00:11:08,755 --> 00:11:12,691
și spune: „Eu sunt un actor,
astea sunt doar scânduri”.
189
00:11:12,691 --> 00:11:16,807
Dar și momentul acela care se vrea sincer
aș zice că e tot în serviciul minciunii,
190
00:11:16,807 --> 00:11:21,336
e menit să scoată în evidență
cât de artificială e ficțiunea.
191
00:11:21,336 --> 00:11:23,335
Eu unul prefer contrariul.
192
00:11:23,335 --> 00:11:25,949
Dacă tot e să dărâmăm
cel de-al patrulea zid,
193
00:11:25,949 --> 00:11:29,942
vreau ca ficțiunea să evadeze
și să intre în lumea reală.
194
00:11:29,955 --> 00:11:34,554
Vreau ca o carte să fie
o ușă secretă care se deschide
195
00:11:34,554 --> 00:11:37,446
pentru a elibera poveștile în lumea reală.
196
00:11:37,446 --> 00:11:40,427
Asta încerc să fac în cărțile mele.
197
00:11:40,427 --> 00:11:43,630
Iată un exemplu,
e prima carte pe care am scris-o:
198
00:11:43,630 --> 00:11:46,353
Billy Twitters și problema lui
cu balena albastră.
199
00:11:46,353 --> 00:11:48,933
E cu un copil care primește
cadou o balenă albastră,
200
00:11:48,933 --> 00:11:52,704
dar e o pedeapsă și îi distruge viața.
201
00:11:52,704 --> 00:11:56,246
I se livrează ziua următoare prin FedUp.
202
00:11:56,246 --> 00:11:58,776
(Râsete)
203
00:11:58,776 --> 00:12:00,490
Trebuie s-o ia cu el la școală.
204
00:12:00,490 --> 00:12:04,735
Locuiește în San Francisco,
e tare greu să ai o balenă albastră.
205
00:12:04,735 --> 00:12:08,429
Multe dealuri, terenul e scump,
206
00:12:08,429 --> 00:12:10,927
o nebunie de piață, oameni buni!
207
00:12:10,927 --> 00:12:15,798
Dar în copertă există un buzunar,
208
00:12:15,798 --> 00:12:18,864
sub coperta cărții,
209
00:12:18,864 --> 00:12:23,724
unde apare o ofertă pentru 30 de zile
de încercare gratuită, fără riscuri,
210
00:12:23,724 --> 00:12:25,926
a unei balene albastre!
211
00:12:25,926 --> 00:12:32,890
Trebuie doar să ne trimiți un plic timbrat
autoadresat, și-ți trimitem o balenă.
212
00:12:34,660 --> 00:12:36,610
Și copiii chiar ne scriu!
213
00:12:36,610 --> 00:12:39,998
Iată o scrisoare: „Dragi oameni!
214
00:12:39,998 --> 00:12:43,149
Pariez pe 10 dolari
că nu o să-mi trimiteți o balenă albastră.
215
00:12:43,149 --> 00:12:45,676
Eliot Gannon, 6 ani”.
216
00:12:45,676 --> 00:12:48,104
(Râsete)
217
00:12:48,104 --> 00:12:51,342
(Aplauze)
218
00:12:51,342 --> 00:12:55,470
Iar Eliot și ceilalți copii care ne scriu
primesc de la noi
219
00:12:55,470 --> 00:12:59,896
o scrisoare cu scris mărunt
de la o firmă de avocatură norvegiană,
220
00:12:59,896 --> 00:13:02,577
(Râsete)
221
00:13:02,577 --> 00:13:05,698
care spune că,
din cauza unei modificări a legii vamale,
222
00:13:05,698 --> 00:13:09,065
balena era reținută în Sognefjord,
care e un fiord minunat,
223
00:13:09,065 --> 00:13:13,753
și apoi descrie puțin Sognefjord,
mâncarea norvegiană și divaghează.
224
00:13:13,753 --> 00:13:15,225
(Râsete)
225
00:13:16,767 --> 00:13:18,680
Dar în final spune:
226
00:13:18,680 --> 00:13:21,414
„Balena ta s-ar bucura
să afle ce mai faci.
227
00:13:21,414 --> 00:13:27,710
Are un număr de telefon
și poți s-o suni, să-i lași un mesaj.”
228
00:13:27,714 --> 00:13:33,230
Iar când suni să lași un mesaj,
auzi în căsuța vocală sunete de balenă
229
00:13:33,230 --> 00:13:40,494
și apoi un bip, care sună de fapt
tot ca un sunet de balenă.
230
00:13:41,704 --> 00:13:45,794
Copiii primesc și o poză cu balena lor.
Iată-l pe Randolph.
231
00:13:45,794 --> 00:13:52,138
Randolph aparține unui copil pe nume Nico,
unul dintre primii copii care ne-a sunat,
232
00:13:52,138 --> 00:13:55,398
și o să vă arăt o parte din mesajul lui.
233
00:13:55,398 --> 00:13:59,740
Acesta e primul mesaj primit de la Nico.
234
00:13:59,740 --> 00:14:05,809
(Audio) Nico: Salut! Sunt Nico.
Sunt stăpânul tău, Randolph. Salut!
235
00:14:05,809 --> 00:14:10,002
Asta e prima dată când pot vorbi cu tine,
236
00:14:10,002 --> 00:14:14,691
și sper să mai putem vorbi
curând, într-o zi. Pa!
237
00:14:15,441 --> 00:14:19,000
MB: Nico a sunat din nou,
cam o oră mai târziu.
238
00:14:19,000 --> 00:14:20,360
(Râsete)
239
00:14:20,360 --> 00:14:23,637
Iată un alt mesaj de la Nico.
240
00:14:24,607 --> 00:14:27,900
(Audio) Nico: Salut, Randolph, sunt Nico.
241
00:14:27,900 --> 00:14:32,942
Nu am mai vorbit cu tine de muuult,
242
00:14:32,942 --> 00:14:37,724
dar am vorbit sâmbătă sau duminică,
243
00:14:37,724 --> 00:14:39,938
da, sâmbătă sau duminică,
244
00:14:39,938 --> 00:14:44,300
iar acum te sun din nou, ca să te salut,
245
00:14:44,300 --> 00:14:47,862
și sunt curios ce faci acum,
246
00:14:47,862 --> 00:14:53,025
și o să te sun probabil
din nou mâine sau azi.
247
00:14:53,025 --> 00:14:57,198
Așa că vorbim mai târziu. Pa!
248
00:14:57,198 --> 00:15:01,492
MB: Așa a și făcut,
a sunat din nou în acea zi.
249
00:15:01,492 --> 00:15:08,383
A lăsat peste 25 de mesaje pentru Randolph
pe parcursul a patru ani.
250
00:15:08,383 --> 00:15:11,976
Am aflat totul despre el:
despre bunica pe care o iubește,
251
00:15:11,976 --> 00:15:14,977
despre bunica pe care o place mai puțin,
252
00:15:14,977 --> 00:15:16,590
(Râsete)
253
00:15:16,590 --> 00:15:19,057
și rebusurile pe care le face,
254
00:15:19,057 --> 00:15:22,607
și vă mai pun un mesaj de la Nico.
255
00:15:23,717 --> 00:15:25,910
Ăsta e mesajul de Crăciun de la Nico:
256
00:15:25,910 --> 00:15:28,193
[Bip] (Audio) Nico: Salut, Randolph!
257
00:15:28,193 --> 00:15:31,528
Îmi pare rău că n-am mai vorbit
cu tine de mult.
258
00:15:31,528 --> 00:15:36,944
Dar am fost foarte ocupat,
pentru că a început școala,
259
00:15:36,944 --> 00:15:39,691
așa cum probabil nu știi,
260
00:15:39,701 --> 00:15:43,958
din moment ce ești o balenă,
probabil n-ai cum să știi.
261
00:15:43,958 --> 00:15:48,481
Te-am sunat doar
ca să-ți spun...
262
00:15:48,481 --> 00:15:52,024
să-ți urez Crăciun Fericit.
263
00:15:52,024 --> 00:15:54,563
Așa că...
264
00:15:54,563 --> 00:15:59,452
să ai un Crăciun frumos și...
265
00:15:59,452 --> 00:16:03,691
Pa pa, Randolph! La revedere!
266
00:16:03,691 --> 00:16:08,305
MB: De fapt, nu mai primisem vești
de la Nico de vreo 18 luni
267
00:16:08,305 --> 00:16:12,424
și tocmai a lăsat un mesaj acum două zile.
268
00:16:12,424 --> 00:16:18,770
Vocea lui e total schimbată,
dar și-a pus și bona la telefon,
269
00:16:18,770 --> 00:16:22,211
a fost și ea foarte drăguță cu Randolph.
270
00:16:22,211 --> 00:16:26,561
Dar Nico e cel mai bun cititor
la care aș putea spera.
271
00:16:26,561 --> 00:16:30,477
Mi-aș dori ca oricine citește ce scriu
272
00:16:30,477 --> 00:16:34,708
să ajungă la acel loc, pe plan emoțional,
citind lucrurile pe care le creez.
273
00:16:34,708 --> 00:16:38,636
Mă simt norocos: copiii ca Nico
sunt cei mai buni cititori
274
00:16:38,636 --> 00:16:42,210
și merită cele mai bune povești
pe care le putem oferi.
275
00:16:42,210 --> 00:16:43,962
Vă mulțumesc mult.
276
00:16:43,962 --> 00:16:45,417
(Aplauze)