WEBVTT 00:00:06.983 --> 00:00:10.684 Povestea spune că legendarul arcaș, William Tell 00:00:10.684 --> 00:00:15.430 a fost forțat să accepte provocarea crudă a unui lord corupt. 00:00:15.430 --> 00:00:17.652 Fiul lui William urma să fie executat 00:00:17.652 --> 00:00:21.959 dacă acesta nu ar fi reușit să nimerească un măr aflat pe capul fiului său. 00:00:21.959 --> 00:00:26.933 William a reușit, dar să ne imaginăm alte două scenarii. 00:00:26.933 --> 00:00:32.673 În primul, lordul tocmește un bandit să-i fure arbaleta lui William, 00:00:32.830 --> 00:00:37.341 așa că e forțat să împrumute una inferioară de la un țăran. 00:00:37.341 --> 00:00:43.427 Aceasta nu e reglată perfect și William observă că săgeţile sale 00:00:43.446 --> 00:00:47.752 se grupează în jurul unui punct sub nivelul ţintei. 00:00:47.752 --> 00:00:52.608 Din fericire, are timp să-şi corecteze ţinta în timp util. 00:00:52.608 --> 00:00:54.372 Al doilea scenariu: 00:00:54.372 --> 00:00:58.805 William începe să se îndoiască de abilitățile sale înainte de provocare 00:00:58.805 --> 00:01:01.502 și mâna începe să îi tremure. 00:01:01.502 --> 00:01:06.427 Săgeţile sale încă nimeresc în jurul mărului, dar negrupate. 00:01:06.427 --> 00:01:08.602 Ocazional, nimereşte mărul, 00:01:08.602 --> 00:01:12.619 dar cu tremurul, reuşita nu e garantată. 00:01:12.619 --> 00:01:14.512 Trebuie să-și liniștească tremurul 00:01:14.512 --> 00:01:19.201 și să-și recapete acurateţea ţintei ca să-şi salveze fiul. 00:01:19.201 --> 00:01:23.639 Ambele scenarii se bazează pe doi termeni, deseori interschimbaţi: 00:01:23.639 --> 00:01:26.369 acuratețe și precizie. 00:01:26.369 --> 00:01:27.942 Diferența dintre acești termeni 00:01:27.942 --> 00:01:31.517 e foarte importantă în multe aplicaţii științifice. 00:01:31.517 --> 00:01:35.501 Acuratețea se referă la cât de aproape ești de răspunsul corect. 00:01:35.501 --> 00:01:39.636 Acuratețea se îmbunătățește cu ajutorul instrumentelor calibrate corect 00:01:39.636 --> 00:01:42.013 și dacă știi foarte bine să le folosești. 00:01:42.013 --> 00:01:43.714 Precizia, pe de altă parte, 00:01:43.714 --> 00:01:48.212 se referă la cât de constant obții același rezultat cu aceeași metodă. 00:01:48.212 --> 00:01:52.034 Precizia se îmbunătățește folosind instrumente mai fine 00:01:52.034 --> 00:01:54.511 cu estimare mult micşorată. 00:01:54.511 --> 00:01:59.327 Varianta cu arbaleta furată a fost un exemplu de precizie fără acuratețe. 00:01:59.327 --> 00:02:02.888 William obţinea același rezultat greșit la fiecare lovitură. 00:02:02.888 --> 00:02:08.065 Varianta cu mâna tremurândă a fost un exemplu de acuratețe fără precizie. 00:02:08.065 --> 00:02:11.241 Toate săgeţile s-au adunat în jurul rezultatului corect, 00:02:11.241 --> 00:02:15.449 dar niciuna nu-i dădea certitudinea rezultatului scontat. 00:02:15.449 --> 00:02:20.609 În activitățile zilnice, nu ai nevoie de acuratețe și precizie maximă. 00:02:21.076 --> 00:02:27.010 Dar inginerii și cercetătorii au nevoie de acuratețe la nivel microscopic 00:02:27.010 --> 00:02:30.262 și de siguranța că vor avea dreptate de fiecare dată. 00:02:30.262 --> 00:02:32.772 Fabricile și laboratoarele măresc precizia 00:02:32.772 --> 00:02:36.333 folosind un echipament mai bun și proceduri mult mai detaliate. 00:02:36.333 --> 00:02:39.770 Aceste îmbunătățirii pot fi costisitoare, așa că managerii decid 00:02:39.770 --> 00:02:44.013 care e marja de incertitudine a fiecărui proiect. 00:02:44.013 --> 00:02:48.967 Investiția în precizie ne poate duce dincolo de ce credeam că e posibil, 00:02:48.967 --> 00:02:51.352 chiar până pe Marte. 00:02:51.352 --> 00:02:54.551 Ai fi surprins să afli că NASA nu știe exact 00:02:54.551 --> 00:02:58.535 unde vor ajunge sondele trimise pe alte planete. 00:02:58.535 --> 00:03:02.484 Anticiparea locului unde vor atinge solul necesită calcule complexe 00:03:02.484 --> 00:03:06.247 și măsurători care nu au mereu un răspuns precis. 00:03:06.247 --> 00:03:11.254 Cum se schimbă densitatea atmosferică pe Marte în funcție de altitudine? 00:03:11.254 --> 00:03:14.049 La ce unghi va intra sonda în atmosferă? 00:03:14.049 --> 00:03:17.227 Care va fi viteza sondei la intrarea în atmosferă? 00:03:17.227 --> 00:03:20.764 Simulările pe calculator execută mii de scenarii diferite, 00:03:20.764 --> 00:03:24.391 cu valori diferite pentru fiecare variabilă. 00:03:24.391 --> 00:03:26.058 Analizând toate posibilitățile, 00:03:26.058 --> 00:03:29.439 calculatorul estimează zona potențială a impactului 00:03:29.439 --> 00:03:32.840 ce are formă de elipsă. 00:03:32.840 --> 00:03:37.528 În 1976, elipsa de impact pentru Mars Viking Lander 00:03:37.528 --> 00:03:44.336 a fost de 62 x 174 mile, având aproape aria New Jersey-ului. 00:03:44.336 --> 00:03:50.548 În aceste condiţii NASA a trebuit să ignore zone interesante, dar riscante. 00:03:50.608 --> 00:03:53.975 De atunci, noile informații despre atmosfera marțiană 00:03:53.975 --> 00:03:56.451 au îmbunătățit tehnologia spațială 00:03:56.451 --> 00:04:02.333 și simulatoarele computerizate puternice au redus drastic incertitudinea. 00:04:02.333 --> 00:04:06.186 În 2012, elipsa de impact a Lander-ului Curiosity 00:04:06.186 --> 00:04:10.046 a fost de doar 4 mile lățime și de 12 mile lungime, 00:04:10.046 --> 00:04:14.251 o arie de peste 200 de ori mai mică decât a Lander-ului Viking. 00:04:14.251 --> 00:04:18.492 NASA a reușit astfel să aleagă un punct exact din Craterul Gale, 00:04:18.492 --> 00:04:23.341 o zonă unde era imposibil de aterizat, dar de un interes științific imens. 00:04:23.341 --> 00:04:30.369 Tinzând spre acuratețe, precizia e cea care reflectă certitudinea că vom reuși. 00:04:30.480 --> 00:04:34.181 Ţinând cont de aceste două principii, putem ţinti stelele 00:04:34.202 --> 00:04:37.121 și putem fi siguri că le vom atinge de fiecare dată.