1
00:00:06,983 --> 00:00:10,684
Povestea spune că legendarul arcaș,
William Tell

2
00:00:10,684 --> 00:00:15,430
a fost forțat să accepte provocarea crudă
a unui lord corupt.

3
00:00:15,430 --> 00:00:17,652
Fiul lui William urma să fie executat

4
00:00:17,652 --> 00:00:21,959
dacă acesta nu ar fi reușit să nimerească
un măr aflat pe capul fiului său.

5
00:00:21,959 --> 00:00:26,933
William a reușit, dar să ne imaginăm
alte două scenarii.

6
00:00:26,933 --> 00:00:32,673
În primul, lordul tocmește un bandit
să-i fure arbaleta lui William,

7
00:00:32,830 --> 00:00:37,341
așa că e forțat să împrumute
una inferioară de la un țăran.

8
00:00:37,341 --> 00:00:43,427
Aceasta nu e reglată perfect
și William observă că săgeţile sale

9
00:00:43,446 --> 00:00:47,752
se grupează în jurul unui punct
sub nivelul ţintei.

10
00:00:47,752 --> 00:00:52,608
Din fericire, are timp
să-şi corecteze ţinta în timp util.

11
00:00:52,608 --> 00:00:54,372
Al doilea scenariu:

12
00:00:54,372 --> 00:00:58,805
William începe să se îndoiască
de abilitățile sale înainte de provocare

13
00:00:58,805 --> 00:01:01,502
și mâna începe să îi tremure.

14
00:01:01,502 --> 00:01:06,427
Săgeţile sale încă nimeresc
în jurul mărului, dar negrupate.

15
00:01:06,427 --> 00:01:08,602
Ocazional, nimereşte mărul,

16
00:01:08,602 --> 00:01:12,619
dar cu tremurul, reuşita nu e garantată.

17
00:01:12,619 --> 00:01:14,512
Trebuie să-și liniștească tremurul

18
00:01:14,512 --> 00:01:19,201
și să-și recapete acurateţea ţintei
ca să-şi salveze fiul.

19
00:01:19,201 --> 00:01:23,639
Ambele scenarii se bazează pe doi termeni,
deseori interschimbaţi:

20
00:01:23,639 --> 00:01:26,369
acuratețe și precizie.

21
00:01:26,369 --> 00:01:27,942
Diferența dintre acești termeni

22
00:01:27,942 --> 00:01:31,517
e foarte importantă
în multe aplicaţii științifice.

23
00:01:31,517 --> 00:01:35,501
Acuratețea se referă la
cât de aproape ești de răspunsul corect.

24
00:01:35,501 --> 00:01:39,636
Acuratețea se îmbunătățește cu ajutorul
instrumentelor calibrate corect

25
00:01:39,636 --> 00:01:42,013
și dacă știi foarte bine să le folosești.

26
00:01:42,013 --> 00:01:43,714
Precizia, pe de altă parte,

27
00:01:43,714 --> 00:01:48,212
se referă la cât de constant obții
același rezultat cu aceeași metodă.

28
00:01:48,212 --> 00:01:52,034
Precizia se îmbunătățește
folosind instrumente mai fine

29
00:01:52,034 --> 00:01:54,511
cu estimare mult micşorată.

30
00:01:54,511 --> 00:01:59,327
Varianta cu arbaleta furată a fost
un exemplu de precizie fără acuratețe.

31
00:01:59,327 --> 00:02:02,888
William obţinea același rezultat greșit
la fiecare lovitură.

32
00:02:02,888 --> 00:02:08,065
Varianta cu mâna tremurândă a fost
un exemplu de acuratețe fără precizie.

33
00:02:08,065 --> 00:02:11,241
Toate săgeţile s-au adunat 
în jurul rezultatului corect,

34
00:02:11,241 --> 00:02:15,449
dar niciuna nu-i dădea certitudinea
rezultatului scontat.

35
00:02:15,449 --> 00:02:20,609
În activitățile zilnice, nu ai nevoie
de acuratețe și precizie maximă.

36
00:02:21,076 --> 00:02:27,010
Dar inginerii și cercetătorii au nevoie
de acuratețe la nivel microscopic

37
00:02:27,010 --> 00:02:30,262
și de siguranța că vor avea dreptate
de fiecare dată.

38
00:02:30,262 --> 00:02:32,772
Fabricile și laboratoarele măresc precizia

39
00:02:32,772 --> 00:02:36,333
folosind un echipament mai bun
și proceduri mult mai detaliate.

40
00:02:36,333 --> 00:02:39,770
Aceste îmbunătățirii pot fi costisitoare,
așa că managerii decid

41
00:02:39,770 --> 00:02:44,013
care e marja de incertitudine
a fiecărui proiect.

42
00:02:44,013 --> 00:02:48,967
Investiția în precizie ne poate duce
dincolo de ce credeam că e posibil,

43
00:02:48,967 --> 00:02:51,352
chiar până pe Marte.

44
00:02:51,352 --> 00:02:54,551
Ai fi surprins să afli
că NASA nu știe exact

45
00:02:54,551 --> 00:02:58,535
unde vor ajunge sondele
trimise pe alte planete.

46
00:02:58,535 --> 00:03:02,484
Anticiparea locului unde vor atinge solul
necesită calcule complexe

47
00:03:02,484 --> 00:03:06,247
și măsurători care nu au mereu
un răspuns precis.

48
00:03:06,247 --> 00:03:11,254
Cum se schimbă densitatea atmosferică
pe Marte în funcție de altitudine?

49
00:03:11,254 --> 00:03:14,049
La ce unghi va intra sonda în atmosferă?

50
00:03:14,049 --> 00:03:17,227
Care va fi viteza sondei
la intrarea în atmosferă?

51
00:03:17,227 --> 00:03:20,764
Simulările pe calculator execută
mii de scenarii diferite,

52
00:03:20,764 --> 00:03:24,391
cu valori diferite
pentru fiecare variabilă.

53
00:03:24,391 --> 00:03:26,058
Analizând toate posibilitățile,

54
00:03:26,058 --> 00:03:29,439
calculatorul estimează
zona potențială a impactului

55
00:03:29,439 --> 00:03:32,840
ce are formă de elipsă.

56
00:03:32,840 --> 00:03:37,528
În 1976, elipsa de impact 
pentru Mars Viking Lander

57
00:03:37,528 --> 00:03:44,336
a fost de 62 x 174 mile,
având aproape aria New Jersey-ului.

58
00:03:44,336 --> 00:03:50,548
În aceste condiţii NASA a trebuit
să ignore zone interesante, dar riscante.

59
00:03:50,608 --> 00:03:53,975
De atunci, noile informații
despre atmosfera marțiană

60
00:03:53,975 --> 00:03:56,451
au îmbunătățit tehnologia spațială

61
00:03:56,451 --> 00:04:02,333
și simulatoarele computerizate puternice
au redus drastic incertitudinea.

62
00:04:02,333 --> 00:04:06,186
În 2012, elipsa de impact
a Lander-ului Curiosity

63
00:04:06,186 --> 00:04:10,046
a fost de doar 4 mile lățime
și de 12 mile lungime,

64
00:04:10,046 --> 00:04:14,251
o arie de peste 200 de ori mai mică decât
a Lander-ului Viking.

65
00:04:14,251 --> 00:04:18,492
NASA a reușit astfel să aleagă un punct
exact din Craterul Gale,

66
00:04:18,492 --> 00:04:23,341
o zonă unde era imposibil de aterizat,
dar de un interes științific imens.

67
00:04:23,341 --> 00:04:30,369
Tinzând spre acuratețe, precizia e cea
care reflectă certitudinea că vom reuși.

68
00:04:30,480 --> 00:04:34,181
Ţinând cont de aceste două principii,
putem ţinti stelele

69
00:04:34,202 --> 00:04:37,121
și putem fi siguri
că le vom atinge de fiecare dată.