-
Bun venit la prezentarea unităţilor de măsură.
-
Să începem.
-
Dacă v-aş spune că am călătorit
-
0,05 kilometri - unii s-ar juca cu cuvântul:
-
kill - taie-0-metri.
-
Să revenim.
-
Dacă am călătorit 0,05 km,
-
câţi centimetri am călătorit?
-
Semnul întrebării, centimetri.
-
Înainte să încep să vă învăţ e important să
-
ştiţi ce înseamnă aceste notaţii centi- şi kilo-.
-
E bine să le memoraţi, sau atunci când începeţi să
-
rezolvaţi aceste probleme, să le scrieţi pe o hârtie
-
ca să le aveţi în faţă.
-
Kilo înseamnă 1000, hecto = 100, deca = 10.
-
Vă e uşor dacă te gândeşti la decadă, adică 10 ani.
-
Dacă nu e niciun prefix, înseamnă că ai 1.
-
Fără prefix,
-
egal cu 1.
-
Deci = 0,1 sau a zecea parte, 1/10.
-
centi = a suta parte,
-
sau altfel pus: 0,01, sau 1/100.
-
Mili = a mia parte,
-
sau 0,001 sau 1/1000.
-
Eu am ţinut minte centi de la
-
centipezi care au 100 de picioruşe.
-
Nu ştiu dacă un miliped are 1000 de picioruşe, dar
-
asta sugerează când auzi miliped
-
pentru că ped înseamnă picior.
-
Înapoi la problemă.
-
Dacă am 0,05 kilometri, câţi centimetri am?
-
Când am probleme din astea îmi place să
-
transform numărul în metri,
-
pentru că îmi e mai uşor.
-
O să prescurtez - aici am km
-
şi centimetri scriem cm.
-
Deci, 0,05 km.
-
Dacă îi transform în metri o să am
-
mai mult sau mai puţin de 0,05m?
-
Păi 1km e o distanţă mare, şi
-
în metri ea va fi un număr mult mai mare.
-
Înmulţim asta cu 1000 de metri
-
supra 1/ km.
-
Ce ne dă?
-
Păi 0,05 x 1000 = 50, corect?
-
AM înmulţit 0,05 cu 1000.
-
Cu unităţile, ai km x m,
-
supra km.
-
Iar km se reduc.
-
Dacă cunoşti astea, poţi să lucrezi cu unităţile
-
la fel cum faci cu numerele
-
sau cu variabilele.
-
Cât timp ai acelaşi număr la numărător şi la numitor,
-
ele se reduc, fiindcă le înmulţeşti
-
nu le aduni.
-
Ai km x m : km,
-
= 50m.
-
Verifică cum stă treaba în realitate după fiecare pas.
-
De obicei când faci astfel de probleme ştii că vrei
-
să ajungi de la km la m, şi atunci
-
mă folosesc de 1000 pentru că asta e relaţia dintre
-
km şi m.
-
Câteodată nu ştii ce să faci, să înmulţeşti
-
sau să împarţi la 1000?
-
Atunci te gândeşti: dacă trec de la km la m
-
şi 1 km are 1000 m,
-
corect?
-
Atunci trebuie să înmulţesc cu 1000.
-
o să am un număr mai mare.
-
Aici am avut 0,05 şi l-am înmulţit cu 1000
-
şi mi-a dat 50.
-
Înapoi la problemă.
-
0,05km = 50m.
-
N-am terminat încă.
-
Acuma trebuie să transform acei 50 de metri în centimetri.
-
Păi facem acelaşi lucru.
-
50m x - Cât? Care e relaţia dintre
-
m şi cm?
-
dacă te uiţi pe tabel vezi că e 100.
-
Ce fac? Înmulţesc sau
-
împart la 100?
-
Păi e la fel ca înainte.
-
Dacă pleci de la o unitate mai mare la una mai mică,
-
una mai mare e egală cu mai multe mici.
-
Aşa că inmulţeşti.
-
Ai 100cm într-un m, da?
-
E logic.
-
Sunt 100 cm / m.
-
50 m x 100 cm =
-
50 x 100 = 5000, iar m se reduc,
-
şi rămâi cu cm.
-
Am obţinut că 0,05km =
-
5000 cm.
-
Să mai facem o problemă.
-
Cu cât faci mai multe cu atât
-
te prinzi despre ce e vorba.
-
Mereu să ai îţi imaginezi ce faci, scara pe care lucrezi.
-
Altfel e destul de greu să ştii
-
dacă ai de înmulţit sau de împărţit.
-
Să zicem că ai 422 dg (decigrame)
-
Gramul este unitatea de măsură pentru masă.
-
1 gram e foarte puţin.
-
Cântăreşti puţin - cred că
-
măsurau aur cu gramul.
-
Vreau să transform asta în miligrame.
-
Înainte să încep, mă gândesc cum e de fapt.
-
Transform dintr-o unitate mai mare într-una mai mică
-
sau invers?
-
Decigramele sunt a zecea parte dintr-un gram, sau 1/10,
-
şi mie îmi trebuie a mia parte dintr-un gram, adică 1/1000.
-
Poţi rezolva în două feluri.
-
Poţi să transformi în grame şi din grame în orice unitate.
-
Câteodată e mai uşor.
-
Sau vezi câte miligrame
-
fac un decigram?
-
1 mg e de 100 de ori mai mic
-
decât 1 dg (decigram), da?
-
Ca să merg de la 1/10 la 1/1000
-
scad ordinul de mărime cu 100.
-
Poţi să spui că ai 422 dg x 100 mg/dg.
-
422 dg x 100 mgt/dg.
-
dg se reduc şi rămâne 422 x 100
-
adică 42 200 mg.
-
Asta se poate face ca şi
-
problema anterioară.
-
422 dg le transformăm în g.
-
422 dg
-
nu e o unitate foarte folosită -decigramul.
-
Câte decigrame am într-un gram?
-
Dacă trebuie să exprim în grame, am un număr
-
mai mic de grame, da?
-
Deci, 1 dg =
-
cu câte grame?
-
Staţi aşa... am greşit.
-
1g = cu câte dg?
-
1g = 10 dg.
-
Uite de ce e aşa: dacă ai 1 dg
-
la numărător, şi ai 1 dg la numitor
-
aici.
-
dg se reduc, aşa că 422 dg
-
împărţite la 10 = 42,2 g
-
De aici mergem la grame.
-
Asta e uşor.
-
1g = 1000 mg,
-
aşa că înmulţim cu 1000 mg/g.
-
gramele se reduc şi rămânem cu 42,200 mg,
-
corect?
-
42,2 x 1000 = 42 200
-
Sper că nu v-am zăpăcit prea tare.
-
E important să te gândeşti
-
şi să-ţi imaginezi, dacă ar trebui să obţii
-
un număr mai mic sau mai mare
-
decât cel de la care ai pornit.
-
Acuma cred că eşti pregătit să faci câteva probleme.
-
Distracţie plăcută.
